Cum sunt decimați oamenii naivi

By | | , , , ,
3 Comments

elite-masoneria-crias-L-0HMm7K

Decimarea oamenilor naivi

O jurnalistă pune sub acuzare Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Organizaţia Naţiunilor Unite, pentru bioterorism şi tentativă de genocid
Gripa porcină este o pandemie fabricată mediatic, pentru a elimina o parte din populaţie printr-un vaccin obligatoriu

de Emilia Kareva

O jurnalistă austriacă de investigaţii avertizează lumea că cea mai mare crimă din istoria umanităţii e pe cale să fie comisă, prin vaccinarea împotriva gripei porcine. Jane Burgermeister a depus pe 10 iunie un dosar de acuzare către FBI împotriva Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi a câtorva dintre cei mai sus-puşi oficiali ai SUA, pentru bioterorism şi încercarea de a comite crime împotriva umanităţii, prin vaccinarea împotriva virusului AH1N1. Ea solicită interzicerea măsurilor de vaccinare forţată în statele unde legea prevede obligativitatea vaccinării, precum SUA sau Franţa. Jane Burgermeister a luat atitudine şi împotriva companiilor farmaceutice Baxter şi Avir Green Hills Biotechnology, pe care le-a dat în judecată în luna aprilie pentru producerea unui vaccin contaminat pentru gripa aviară. În afara acuzaţiilor ce sunt acum investigate împotriva celor două companii farmaceutice, ea a mai depus plângere şi împotriva OMS şi Baxter, cu privire la un caz de epidemie a gripei porcine – pornit de la fisurarea unei fiole destinată unui laborator de cercetare – declanşată într-un tren Intercity în Elveţia. Cea mai mare îngrijorare a lui Jane Burgermeister este că “în ciuda faptului că Baxter a fost prins asupra faptului, aproape provocând pandemia, compania merge mai departe, alături de celelalte companii farmaceutice aliate, furnizând vaccinuri pentru pandemii”. Baxter a anunţat oficial că vaccinul împotriva gripei porcine va fi disponibil pe piaţă din luna iulie a acestui an.

La scurt timp după ce a făcut publice acuzaţiile sale, aceasta a fost concediată. “Cred că această decizie a fost legată de depunerea plângerii pentru bioterorism faţă de oamenii din Statele Unite şi din întreaga lume. Pentru că am dreptul ca cetăţean să raportez o infracţiune în cazul în care există dovezi credibile, intenţionez să deschid un proces împotriva revistei Pennwell” explică ea. “Am mai auzit şi despre alţi jurnalişti, care, ca şi mine, au fost concediaţi sau hărţuiţi, pentru că au scris pe această temă”, a declarat Jane Burgermeister. Cu toate acestea, nu se poate spune că duce lipsă de cititori, pentru că blog-ul ei personal birdflu666.wordpress.com, a înregistrat peste 10 milioane de vizitatori în ultima perioadă.

Primul sindicat criminal la nivel global

În documentul numit “Probe pentru bioterorism” depus la FBI, Burgermeister indică un sindicat corporatist criminal la nivel internaţional şi oferă detalii amănunţite cu privire la încercarea sa de a duce la capăt planul său de genocid, prin eliberarea unui virus mortal de gripă şi prin instituirea unui program de vaccinare forţată. În acest raport afirmă: “Există dovezi că organizaţii precum OMS şi ONU şi companii farmaceutice care produc vaccinuri – de exemplu Baxter şi Novartis – fac parte dintr-un singur sistem aflat sub controlul unui grup criminal de bază, care se ocupă de coordonarea strategică şi care a finanţat dezvoltarea, producţia şi eliberarea de viruşi artificiali, pentru a justifica vaccinările în masă cu o substanţă ce reprezintă o armă biologică, pentru a decima populaţia Statelor Unite şi a controla bunurile şi resursele din America de Nord..”
Jane Burgermeister spune că cei care conduc lumea din umbră (francmasonii), îşi stabilesc obiectivele strategice în secret, folosind Comisia Trilaterală şi reuniunile Bilderberg. “Pot fi identificaţi ca şi Illuminati, un grup asemănător familiilor mafiote, care are în centru dinastii familiale”. Acesta este “primul sindicat criminal la nivel global cu bazele în centrele bancare off-shore” (centrele bancare off-shore sunt înregistrate într-o ţară sau un teritoriu intitulat “paradis fiscal”, întrucât nu sunt impozitate sau sunt impozitate doar într-o mică măsură) care angajează organizaţii internaţionale, cum ar fi ONU şi OMS în interes propriu.

În procesul ei, curajoasa jurnalistă susţine că pandemia de gripă a fost fabricată şi “este parte a unui plan pe termen lung al sindicatului, care şi-a construit un număr mare de lagăre de concentrare FEMA (Agenţia Federală de Administrare a Urgenţelor – Federal Emergency Management Agency), dotate cu incineratoare şi gropi comune, în state precum Indiana şi New York, pentru a băga oamenii în carantină şi a se scăpa de cadavrele celor ucişi prin atacuri cu arme biologice.”
Anumite site-uri de pe Internet, care duc campanii de demascare a planurilor francmasoneriei mondiale, Infowars şi Prison Planet, au postat o serie de articole cu privire la gropile comune din lagărele FEMA. În februarie, Daily Newscaster publica un raport cu privire la FEMA şi vaccinările împotriva gripei porcine, precum şi planurile pentru gropi comune în vecinătatea oraşului Chicago şi în partea de nord a Indianei. În luna martie a acestui an, Infowars a postat un articol detaliat cu privire la locaţiile gropilor comune din Arizona şi Texas .

Program camuflat pentru arme biologice

Dosarul “Probe pentru bioterorism” conţine dovezi pentru acuzaţiile pe care jurnalista austriacă le aduce unor persoane foarte sus-puse. Lista este consistentă: Barak Obama, preşedintele SUA, David Nabarro, coordonatorul ONU pe probleme de gripă, Margaret Chan, directorul general al OMS, Kathleen Sibelius, secretar al Departamentului pentru servicii şi sănătate publică al SUA, Janet Napolitano, secretar al Departamentului de securitate internă al SUA, bancherii David de Rotschild, David Rockefeller, George Soros, Werner Faymannn, cancelar al Austriei, Alois Stoger, ministrul sănătăţii din Austria. Aceştia fac parte din acel sindicat corporatist al crimei, la nivel internaţional, care a dezvoltat, produs, depozitat şi întrebuinţat arme biologice pentru eliminarea populaţiei Statelor Unite şi a altor ţări, cu scopul obţinerii de câştiguri financiare. OMS, Uniunea Europeană, centrele americane CDC pentru controlul epidemiilor şi alte laboratoare de cercetare, FEMA, companiile producătoare de vaccinuri şi Departamentul pentru servicii şi sănătate publică al SUA au interacţionat între ele pentru a dezvolta şi distribui arme biologice şi au obţinut fonduri prin sistemul bancar şi prin mecanismul comerţului global de narcotice.

Jane Burgermeister îi acuză pe aceştia că au complotat la conceperea, finanţarea şi participarea la faza finală a implementării programului camuflat pentru arme biologice, program incluzând şi companiile farmaceutice Baxter şi Novartis. Au conceput şi apoi eliberat agenţi biologici letali, în special virusul gripei aviare şi virusul gripei porcine, pentru a avea pretextul programului de vaccinare forţată, în masă, program prin care s-ar putea administra un agent biologic toxic ce ar cauza moartea populaţiei vaccinate. Această acţiune este o violare clară a Actului Antiterorism prin arme biologice.

Vaccin infestat cu virusul gripei aviare combinat cu virusul gripei umane

Acuzaţiile lui Jane Burgermeister includ dovezi că Baxter AG, subsidiara austriacă a Baxter Internaţional, a eliberat în mod intenţionat 72 kg de virus al gripei aviare, distribuit de OMS în iarna lui 2008 în 16 laboratoare din 4 ţări. Laboratorul Baxter din Austria, unul din cele mai sigure laboratoare din lume, nu a urmat cei mai simpli şi esenţiali paşi pentru a păstra în siguranţă 72 kg dintr-un patogen clasificat ca şi armă biologică, la distanţă de toate celelalte substanţe, permiţându-i să se amestece cu virusul gripei umane obişnuite. Vaccinul infectat simultan cu virusul gripei aviare şi umane a fost vândut de compania Baxter firmei AVIR Greenhills Biotechnology din Austria, care la rândul său a comercializat-o către alte patru firme din Cehia, Slovenia şi Germania. În Cehia, un membru al personalului de la BioTest a testat materialul destinat vaccinării pe dihori. Toţi dihorii injectaţi au murit. Incidentul a trezit suspiciuni, care s-au dovedit îndreptăţite: analizele au dovedit că produsele respective conţineau virusul activ H5N1, cel care produce temuta gripa aviară. Mai mult decât atât, s-a dovedit că vaccinul era simultan infectat şi cu virusul care produce gripa umană, H3N2! Problema rezidă nu doar în livrarea unor produse contaminate cu virusul gripei aviare, ci în combinarea acestuia cu virusul gripei umane, practică despre care experţii în bio-securitate afirmă că ar trebui complet interzisă, deoarece poate duce la apariţia de mutaţii pentru a infecta fiinţele umane cu gripă aviară şi astfel se poate produce o mult temută pandemie.

Acest incident nu a fost investigat nici de către OMS, nici de UE, nici de autorităţile pentru sănătate din Austria . Nu s-a investigat conţinutul materialului virusului şi nu s-a publicat nicio informaţie cu privire la implicaţiile genetice ale eliberării virusului. Ca răspuns la întrebările parlamentare din 20 mai, Alois Stoger, ministrul sănătăţii din Austria , a dezvăluit faptul că incidentul nu a fost abordat ca atentat la bio-securitate, aşa cum ar fi trebuit, ci ca ofensă la adresa codului veterinar. Un medic veterinar a fost trimis la laborator pentru o scurtă inspecţie.
Jurnalista austriacă dezvăluie faptul că eliberarea virusului ar fi trebuit să fie un pas esenţial pentru declanşarea unei pandemii de nivel 6. Ea enumără legile şi decretele care ar permite ONU şi OMS să preia Statele Unite în cazul unei pandemii. În plus, legislaţia care solicită respectarea vaccinărilor obligatorii ar fi pusă în vigoare în Statele Unite în condiţiile declarării pandemiei.

Virusuri produse în laborator

Jane Burgermeister susţine că întreaga afacere a pandemiei gripei porcine este bazată pe o mare minciună referitoare la faptul că nu există niciun virus natural care să reprezinte o ameninţare pentru populaţie. Ea prezintă dovezi ce duc la concluzia că virusul gripei aviare şi cel al gripei porcine au fost, de fapt, produse în laborator, folosind fonduri de la OMS şi de la alte agenţii guvernamentale. Această “gripă porcină” este un hibrid format din gripă porcină propriu-zisă, gripă umană şi gripă aviară, ceva ce poate veni numai din laborator, conform multor experţi.
OMS susţine că această “gripă porcină” se împrăştie şi că trebuie declarată pandemia, ignorând cauzele fundamentale. Viruşii ce au fost eliberaţi au fost creaţi şi eliberaţi cu ajutorul OMS, iar OMS este responsabilă în cea mai mare măsură pentru pandemie. În plus, simptomele presupusei “gripe porcine” nu pot fi diferenţiate de cele ale gripei normale. Această “gripă porcină” nu cauzează decesul mai mult decât o face o gripă obişnuită. Burgermeister afirmă că cifrele reprezentând numărul deceselor cauzate de “gripa porcină” nu sunt reale. Nu există potenţial pandemic decât în cazul în care se procedează la vaccinarea în masă, în intenţia de a proteja populaţia. Există suficiente temeiuri de a crede că vaccinările obligatorii vor fi contaminate cu boli special concepute să ducă la deces.

În dosarul conceput de aceasta se face referire la un vaccin împotriva gripei aviare al Novartis, cu licenţă, vaccin ce a ucis 21 de oameni fără adăpost din Polonia în vara lui 2008 şi a avut ca “primă urmare” o “rata de efecte secundare”, astfel îndeplinind condiţiile definiţiei guvernului american pentru o armă biologică (un agent biologic desemnat să cauzeze o rată de efecte secundare, de ex. deces sau vătămare) printr-un sistem de transmitere (injectarea). Jane Burgermeister susţine că acelaşi complex de companii farmaceutice şi agenţii guvernamentale la nivel internaţional, care au dezvoltat şi eliberat material pandemic, s-au orientat spre profit, prin obţinerea de contracte din declanşarea pandemiei.
Mass-media controlată de grupul ce coordonează programul “gripă porcină” contribuie la dezinformare pentru a păcăli populaţia din Statele Unite să se vaccineze. Burgermeister mai susţine, în acuzaţiile sale, faptul că grupul de companii farmaceutice format din Baxter, Novartis şi Sanofi Aventis sunt parte a unui program de arme biologice cu bazele în afară, finanţat de acest sindicat internaţional al crimei şi conceput să ducă la crime în masă, pentru a reduce populaţia lumii sub 5 miliarde în următorii 10 ani. Planul lor este să răspândească teroarea pentru justificarea forţării oamenilor să renunţe la drepturile lor, şi, de asemenea, să instituie carantină în tabere FEMA. Casele, companiile, fermele şi terenurile celor ucişi vor fi gata de a fi înhăţate de către acest sindicat. Eliminând populaţia Americii de Nord şi a altor continente, elita internaţională obţine accesul la resursele naturale neexploatate ale regiunilor, cum sunt apa şi câmpurile petroliere nedezvoltate.

Dosarul complet include:
– informaţii complete şi un studiu ce include coordonatele temporale, cauza probabilă, definiţiile şi reglementările OMS şi ONU şi istoricul incidentelor din aprilie 2009, legate de izbucnirea gripei porcine;
– dovezi ştiinţifice că virusul “gripei porcine” este un virus creat artificial (modificat genetic);
– dovezi ştiinţifice care indică faptul că “gripă porcină” a fost concepută astfel încât să semene cu virusul gripei spaniole, din 1918, incluzând citate din “Gripa porcină 2009 este gripa spaniolă din 1918 în varianta armată”, de dr. A. True Ott şi un articol pe aceeaşi temă din Science Magazine al dr. Jeffrey Taubenberger;
– dovezi ale eliberării intenţionate a virusului gripei porcine în Mexic;
– dovezi ale implicării Preşedintelui Obama, care evidenţiază faptul că vizita lui în Mexic a coincis cu recenta epidemie a gripei porcine şi moartea unor oficiali implicaţi în călătoria sa. Este în dezbateri faptul că preşedintele nu a fost niciodată testat pentru gripă porcină, pentru că fusese vaccinat anterior;
– dovezi că Baxter este un element al unei reţele de arme biologice;
– dovezi că Baxter a contaminat în mod intenţionat materialul de vaccinuri;
– dovezi că Novartis utilizează vaccinurile ca arme biologice;
– dovezi cu privire la rolul OMS în programul armelor biologice;
– dovezi cu privire la manipularea legată de boală realizată de către OMS, pentru a putea justifica declararea nivelului 6 de pandemie, pentru a controla Statele Unite;
– dovezi cu privire la rolul Laboratorului Naţional de microbiologie al Canadei în programul armelor biologice;
– dovezi cu privire la implicarea oamenilor de ştiinţă ce lucrează pentru NIBSC (National Institute for Biological Standards and Control) din Marea Britanie şi centrele americane CDC pentru controlul epidemiilor în conceperea virusului gripei porcine;
– controverse constituţionale: legalitatea sau ilegalitatea periclitării vieţii, sănătăţii şi a binelui public prin vaccinarea în masă;
– problema imunităţii şi a compensării ca dovadă a încercării de a comite o crimă;
– dovezi cu privire la existenţa unui sindicat corporatist internaţional al crimei.

Citiţi şi:
Campania criminală de vaccinare cu Gardasil şi Cervarix vizează depopularea prin sterilizare
Epidemiile şi războaiele, metode criminale de control ale populaţiei
Reflecţii zguduitoare asupra unei epidemii programate care a fost ordonată din umbră de către francmasoneria mondială …yogaesoteric

Stăpânii din umbră

Cine este în lista Stăpânilor din Umbră

By | | , , , ,
3 Comments

Stăpânii din umbră

Stăpânii din umbră

Motto :
“…exista o forta atat de bine organizata, atat de subtila, atat de perfeta si atat de patrunzatoare, incat e mai bine sa nici nu te gandesti macar la ceea ce ai putea intreprinde impotriva ei.” – Presedintele Woodrow Wilson

“Lumea e guvernata de cu totul alte personaje pe care nici nu le imagineaza cei ai caror ochi nu patrund culisele.” -omul de stat englez Benjamin Disraeli

ACEASTA PAGINA VA FI CEA MAI DIFERITA DE TOATE CELELALTE, DEOARECE SE REFERA LA O CATEOGRIE APARTE DE EVENIMENTE.
Stapanii din umbra sunt niste “creaturi” perfide. Vom incerca sa nu le facem jocul. Vom incerca sa iesim din tarcul de boi pe care ni-l traseaza. Multora dintre noi nu ne sunt cunoscute faptele lor si intentile. De aceea va vom spune noi despre ei.

IMPERIUL OCULT FINANCIAR!

Inceputurile lui se pierd in timp. Nu stim nici noi exact cand au aparut. Cu siguranta stim ca exista. Va vom prezenta mai multe fapte care vor atesta acest lucru. Numai cine nu vrea sa vada, nu va vedea. Persoanele despre care aducem vorba sunt absolut independente de orice religie si nu apartin nici unei natiuni. Ei nu sunt nici de dreapta si nici de stanga, nici liberari, dar folosesc toate institutiile pentru scopurile lor. Sunt membri ai unei sau altei organizatii, dar numai cu scopul de a ingreuna orice investigatie, de a produce deruta printre cei “curiosi” si a-i aduce pe o filiera gresita. Ei se folosesc de crestini ca si de evrei, de fascisti ca si de comunisti, de sionisti ca si de mormoni, de ateisti ca si de satanisti, de cei bogati ca si de cei saraci…DE TOTI!
Ei nu sunt oameni de rand, ei sunt cei mai bogati oameni de pe pamant. Nu apar nici la televizoare, nici in mass-media, ei sunt cei care controleaza aceste foruri.
Ei doresc stapanirea lumii si atunci trebuie sa porvoace cat mai multa neintelegere intre popoare, acestea fiind cat mai incurcate in plasa dezinformarii. Mijloacele cele mai puternice prin care ei raspandesc neintelegerea intre oameni sunt “organizatiile secrete internationale”.

PRINCIPIILE SISTEMULUI :
1. a crea conflicte in care oamenii lupta unui contra altora si nu contra adevaratei cauze a conflictului;
2. a nu aparea la vedere ca autor al conflictului;
3. a sustine cu bani toate partile beligerante;
4. a aparea ca instanta impaciuitoare, care doreste terminarea conflictului.
* * *
Citind cele de sus poate si intelegeti evenimentele actuale, gen razboaie/conflicte interetnice din Yugoslavia sau intre palestinieni si israeliti.
Un sistem bancar care a acordat un credit unei tari ce poarta razboi, este desigur foarte interesant ca razboiul sa nu se termine repede. Prin razboi si situatii care creeaza nelinisti, natiunile pot fi aduse in situatia sa accepte, de exemplu, intrarea in NATO, in ONU, lucru pe acre nu l-ar fi facut in conditii normale, de liniste.

FEDERAL RESERVE BANK —F.E.D.—

Benjamin Franklin si Thomas Jefferson au fost impotriva crearii unei bancii centrale americane dupa modelul celei engleze.
Dupa moartea lui Franklin, Alexander Hamilton, numit ministru de finante, a intemeiat “First National Bank of the United States”. In 1811, cand concesiunea acestei banci s-a sfarsit, nu a mai fost prelungita pe cinci ani. Dar dupa razboiul din 1812-1814, ea a functionat. In 1836 presedintele Jackson i-a retras din nou concesiunea pentru ca in 1836 sa i se dea din nou dreptul sa functioneze. In sfarsit, in 1913, a devenit “Federal Reserve Bank” (FED), care exista pana azi ca puternica banca particulara.
Cum functioneaza FED?
Comitetul de bancheri ai acestei banci tipareste “Federal Reserve” bacnote, adica dolari. Guvernul american nu are dreptul sa tipareasca bacnote. Banca FED da guvernului acesti dolari in schimbul unor obligatii (polite de imprumut), care folosesc bancii ca garantie. Aceste obligatiuni sunt tinute de cele 12 filiale ale bancii FED care incaseaza anual procente. Datoriile au crescut. In 1982, ministerul de finante american publica suma de 1.070.241.000.000 dolari pentru care FED incasa de la contribuabilul american suma de 115.800.000.000 dolari procente anual. Pe acesti bancheri ii costa numai vopseaua, hartia si tiparitul dolarilor!
Charles Lindbergh, un membru al Congresului de atunci, este primul care a numit-o pe FED “guvenul invizibil”.
Detinatorii actiunilor acestei banci sunt :
1. Bancile Rotschild din Paris si Londra;
2. Banca lazard Brothers din Paris;
3. Israel Moses Seif Bank din Italia;
4. Banca Warbung din Amsterdam si Hamburg;
5. Banca Lehmann din New-York;
6. Banca Chase Manhattan din New-York;
7. Goldman Sach Bank din New-York.
Toate aceste banci sunt evreiesti.
Aceste banci imprumuta guvernului american prin FED, iar procentele le suporta contribuabilul, platind impozite. O multime de incercari de a anula legea prin care se asigura existenta acestei banci au dat gres, s-a incercat prin instante ale justitiei. De drept, cetateanul american nu poate cere acesti bani inapoi, deoarece FED nu e o institutie de stat, ci o structura particulara.
Persoana folosita de bancheri pentru introducerea legislatiei care sa permita infiintarea unei banci centrale a fost senatorul din Rhode Island, mason si bunic pe linie materna al fratilor Rockefeller, pe numele sau Nelson Aldrich. Acesta a facut parte din Comisia Monetara Nationala, cu insarcinarea de a face “un studiu aprofundat al practicilor financiare in scopul formularii unei reforme legislative cu privire la sistemul bancar si monetar.”
Au existat oameni care, la vremea respectiva, s-au opus public crearii sistemului. Unul dintre acestia a fost congresmanul Charles Lindbergh, Sr. La clubul Jekyll Island Hunt Club (ce-i apartinea lui Morgan) s-au intalnit : senatorul Aldrich, Piatt Andrew (asistentul secretarului Trezoreriei), Frank Vanderlip (presedintele bancii nationale Kuhn Loeb’s din New York), Henry Davidson (asociat principal al lui J. P. Morgan), Charles Norton (presedintele bancii nationale Morgan din New York), Paul Warbung (asociat in banca Kuhn Loeb’s & Company) si Benjamin Strong (presedintele companiei Morgan’s Banker’s Trust).

Acestia au scris legislatia care a dat Americii o banca centrala pe care au numit-o SISTEM AL REZERVEI FEDERALE. Primul guvernator al reprezentantei Rezervei Federale in New York a fost Benjamin Strong, iar primul guvernator al Comitetului Director a fost Paul Warburg. Congresmanul Wright Patman, presedintele Comitetului Afacerilor Bancare si Monetare, a spus : “In Statele Unite de astazi exista de fapt doua guverne. Exista guvernul normal, conform Constitutiei si, in fara de acesta, exista un guvern independent, necontrolabil si necoordonabil, in cadrul Sistemului Rezervei Federale, care detine puterea de a controla moneda, putere care ar trebui in mod obisnuit sa apartina Congresului, asa cum se stipuleaza in Constitutie.” In 23 martie 1933, congresmanul Louis McFadden a dat in judecata Comitetul Director al Rezervei Federale, invinuindu-l de : cresterea si diminuarea in mod arbitrar si ilegal a cursului monetar, diminuarea si cresterea volumului masei monetare urmarind interese particulare etc. S-au incercat asupra acestui congresman 2 asasinate prin impuscare si a murit la cateva ore dupa ce participase la o petrecere si probabil a fost otravit.

RUBRICA DE DOVEZI :
===============================================================================

1. In LONDRA exista un stat independent CITY-UL, la fel ca statul Vatican de la Roma. El este socotit ca cel mai bogat areal din lume, ocupand in inima Londrei 2,7 kilometri patrati. Guvernul City-ului se numeste “COROANA”. Aici se afla cele mai bogate si cele mai influente institutii economice din lume, ca : BANCA ANGLIEI, controlata de Rotschild, SOCIETATEA LONDONEZA Lloyd, BURSA DE ACTIUNI din LONDRA, birourile concernelor de comert, “FLEET STREET”-ul, inima lumii ziarelor si a editurilor etc. City-ul nu apartine Angliei.
================================================================================

2. “Gosbank”, banca rusa, functioneaza dupa principiul bancii “Federal Reserve Bank”. Ea aduna bani din “nimic” si controleaza orice tranzactie comerciala din Rusia.

================================================================================

3. Theodor Rosevelt, presedinte al Statelor Unite intre 1901-1909, s-a exprimat in felul urmator : “In spatele guvernului la vedere troneaza un guvern invizibil care nu este credincios si nici raspunztor fata de popor. A distruge acest guvern invizibil, alianta fara Dumnezeu intre afacerile corupte si politica marsava, este datoria sefului statului!”

================================================================================

4. Cu cativa ani in urma a fost turnat un film despre “Club of Rome”, care astazi este interzis peste tot in lume. Mai sunt in circulatie cam 5 copii. Acest film (The Club of Rome) descrie actiunile si oamenii din umbra ai gruparii cu uneltirile lor criminale. Toate persoanele care au colaborat la turnarea filmului sau au avut in vreun fel legatura cu productia au murit dupa aparitia filmului.

=================================================================================

5. FINANTAREA REVOLUTIEI BOLSEVICE
Cei care au primit sumele au fost Lenin si Trotzki. Circuitul financarilor este incurcat. Voi fi cat se poate de expliciti. Cei care au finantat revolutia bolsevica (au fost, ciudat, aparatorii capitalismului) :
– Max Warbung (6.000.000 $)
– Rotschild (5.000.000 $)
– Alfred Milner
– Morgan
Acestia au fost finantatori directi. Ceilalti au actionat prin intermediul colonelului House (care a detinut un rol de vaza in tratatul de la Versailles).
– Vanderlip
– Harriman si
– Rockefeller au actionat prin intermediul lui Paul Warburg si Jacob Schiff (20.000.000 $), care la randul lor l-au contactat pe colonelul House. Acest nume in mare parte va sunt necunoscute. Cateva dintre ele mai sunt pomenite in cursul acestei pagini. Cititi si va veti dumeri.
In anul 1929,pe 29 martie, ziarul “TIMES” scria ca fenomenul interesant in revolutia bolsevica este procentul mare de elemente straine si nu rusesti. Din cei 30 comisari ce au avut rol conducator, trei sferturi au fost evrei.
Alti bancheri care au finantat au fost : Otto Kohn, Jerome Hananer, Max Breitung, Olaf Aschburg, Jivtovski.

==============================================================================

6. In 1951 un autor englez – ROBERT PAYNE – a publicat o carte intitulata “ZERO – istoria terorismului”, in care incerca sa arate ca, inainte de folosirea sistematica de catre diferite forme de regimuri totalitare, exista forte oculte care folosesc aceasta arma teribila in umbra guvernelor vizibile. Dupa publicarea cartii s-au produs o serie de “coincidente” curioase : misteriosi emisari au cumparat intregul stoc disponibil si cu tot caracterul senzational al revelatiilor cartii, nici o cronica n-a aparut in marea presa; casa de editura, una din cele mai solide de pe piata londoneza, a ajuns in pragul falimentului; mai multi oameni au murit misterios cateva luni mai tarziu.

==============================================================================
7. In 1919, o tanara care traia in mijlocul avangardei artistice a momentului – Irene Hillel-Erlanger, fiica unui israelit, publica la o editura pariziana o foarte curioasa carte “Voyager en kaleidoscope”, in care, sub forma unui derutant poem suprarealist, revela importante secrete ale Marii Opere alchimice. La coctailul care sarbatorea editarea cartii, in aceeasi noapte, autoarea moare intoxicata, desi toti comesenii servisera aceleasi meniuri. Inainte de punerea in vanzare a cartii, misteriosi “cititori” au cumparat intregul stoc disponibil, desigur pentru a-l distruge. Presa n-a publicat nici o recenzie asupra lucrarii.

==============================================================================
8. Ziaristul canadian Serge Monaste a murit in circumstante suspecte. El se ocupa cu studierea ocultei financiare si chiar descoperise ceva. Manuscrisele lui Monaste au ramas incomplete, cauzate de moartea sa prematura, in conditii neelucidate. Toate documentele confidentiale folosite de autor au disparut – nu stim daca recuperate de asasini sau preluate de prieteni, pe care victima i-ar fi pus in tema cu posibila sa ucidere. Manuscrisul incomplet a fost publicat cu grija lui Michael A. Beaumonn in cartea : PROTOCOALELE DE LA TORONTO.

==============================================================================
9. PUTEREA LUI HITLER venea de la un cartel de chimicale numit I.G.Farben (Interssen Gemeinschaft Farben). Insa puterea economica de care se bucura I.G.Farben isi avea sursa in Wall Street, SUA. Fara capitalul oferit de Wall Street, nu ar fi existat nici un I.G.Farben, si, aproape sigur, nici un Adolf Hitler si nici un al doilea razboi mondial. I.G.Farbn s-a infiintat in 1924, cand bancherul american Charles Dawes a contractat o serie de imprumuturi externe totalizand 800 milioane dolari pentru a organiza marile companii de otel si chimicale in carteluri, printre care si I.G.Farben. Profesorul Carrol Quigley defineste Planul Dawes : “in mare, un proiect al lui J.P.Morgan”. Trei companii participante la Wall Street, Dillon, Read&Co, Harris, Ford&Co, impreuna cu National City, s-au ocupat de 3 sferturi din imprumuturile folosite pentru crearea acestor carteluri. Proprietatile I.G.Farben din America erau controlate de o companie numita American I.G.Farben. Urmatorii indivizi, printre altii, erau membri in Comitetul Director al acestei corporati : Edsel Ford, presedintele Ford Motor Co.; Charles E. Mitchell, presedintele bancii lui Rockefeller, National City Bank din New York; Walter Teagle, presedintele filialei Standard Oil din New York; Paul Warburg, presedintele Rezervei Federale si fratele lui Max Warburg, finantatorul efortului german de razboi, si Herman Metz, unul dintre directorii bancii Manhattan, controlata de calnul Warburg. DECI, Hitler a fost “opera” finantatorilor occidentali, caci un razboi se face pe bani grei.

=============================================================================
10.

###########################################################################

Sir JOHN J. LOUDEN – o posibila eminenta cenusie?

Acesta este un om, unul mai special, pentru functiile pe care le detine ii ofera o putere de imaginat, mai ales ca este vorba de o putere economica. Functiile detinute ne fac sa ne intrebam daca nu cumva in spatele sau se ascunde altceva. Aceste functii sunt :
– membru in “Comitetul celor 300”;
– reprezentantul Bancii N.M. Rotschild din Londra;
– presedinte al Bancii “Chase Manhattan” a lui Rockefeller;
– presedinte al “Royal Dutch Petroleum”;
– director al “Shell Petroleum Company”;
– administrator al FUNDATIEI FORD.
##############################################################################

BATALIA DE LA WATERLOO

In 20 iunie 1815, unul dintre curierii lui Nathan Rotschild, care a venit direct de pe campul de lupta, ii adusese stirea ca francezii sunt invinsi.
Nathan a aruncat pe piata bursei londoneze actiunile sale “English Consul” simuland ca englezii ar fi cei invinsi. Zvonul s-a raspandit ca un fulger si actionarii, de teama sa nu piarda totul au pus in vanzare si ei actiunile lor “English Consul”.
Cusrul unei actiuni a scazut la 5 centi. In secret, Rotschild le cumparase pe toate la acest pret derizoriu.
A sosit apoi vestea oficiala despre opertiunile militare de pe campul de lupta. In cateva ore cursul actiunii “English Consul” a crescut fulgerator, astfel ca averea lui Nathan rotschild a crescut de douazeci de ori.
Dupa infrangere, francezii cu probleme financiare s-au imprumutat cu o suma foarte mare de la bancile Ouvrard din paris si baring Brothers din Londra. Nu insa si de la Banca Rotschild.
In 15 noiembrie 1818 cursul hartiilor de imprumut ale statului francez a scazut, desi aveau un curs ridicat pana atunci. La curtea lui Ludovic al XVIII-lea domnea o atmosfera tensionanta. Fratii Kolman si Jacob Rotschild, cu imensele lor rezerve banesti, au cumparat in octombrie un numar imens de obligatiuni ale statului francez, emise de banca Ouvrard si Baring Brothers. Astfel, cursul lor a crescut in octombrie. La 5 noiembrie insa, au inceput sa vanda aeste titluri la toate bursele din capitalele europene, creand o mare panica. Guvernul francez si-a dat seama ca Nathan Rotschild are o mare influenta asupra pietei financiare franceze. Astfel curtea franceza i-a acordat iar o atentie mare bancii Rotschild.

##############################################################################

RAZBOIUL DE SECESIUNE AMERICAN

In razboiul de secesiune american (1861-1865)au luptat statele din Nord (care erau impotriva sclavagismului) contra statelor din Sud (care erau pentru sclavagism). Inainte de razboi, agentii familiei Rotschild au dus o mare propaganda “Pentru Uniune” in statele din Nord. In acelasi timp, alti agenti ai aceleiasi familii Rotschild duceau o campanie “Contra Uniunii” in statele din Sud. La izbucnirea razboiului, Banca Rotschild din Londra a finantat razboiul din statele din Nord, Banca Rotschild din Paris a finantat statele din Sud. Singurii care au castigat razboiul au fost numai membrii familiei Rotschild.

###############################################################################

–BAZA DE DATE–
================================================================================
1. In 1812, Nathan Rotschild a infiintat banca “Nathan Mayer Rotschild si Fiii”, la Londra, cu filiale la Viena, Berlin, Paris. In America, banca lui a fost reprezentata de bancile Cuhn Loeb&Co., J.P.Morgan&Co., August Belmont&Co. Prin bancile Cuhn-Leob, al caror director este Jacob Schiff (fiica acestuia a fost sotia lui Trozki) si prin banca Morgan, Belmont si Warburg au ridicat imperiul Rockefeller “Standard Oil”, liniile ferate Harriman si fabrica de otel Carnegie. Establishment-ul Coastei de Rasarit e stapanita de Rockefeller.

2. Dupa revolutia bolsevica, imperiul lui Rockefeller “Standard Oil Company” a cumparat 50% din campurile de petrol de la rusi, cu toate ca oficial s-a spus ca au fost nationalizate. In 1927, Standard Oil a construit prima rafinarie in Rusia, pentru ca rusii sa vanda petrol in Europa.

3. In 1729, East India Merchant Company (BEIMC) a infiintat organizatia “COMITETUL CELOR 300”. Banci care sunt in acest comitet sunt : Banca Hong-Kong si Shanghai; The British Bank of the Middle East; Midland Bank; National and Westminster Bank; Barclays Bank; The Royal bank of Canada si Baring Brothers Bank.

4. Imperiul feroviar Harriman a fost finantat de N.M. Rotschild & Sons Bank din Londra.

5. Paul Warburg, directorul bancii “M.M. Warburg (reprezentanta “N.M. Rotschild and Sons” din SUA) si totodata conducatorul de la FRB (“Federal Reserve Bank”), a fost directorul de la I.G.Farben, cartelul care a fabricat substanta Ciclonul B, folosita de nazisti pentru camerele de gazare. Si el este un evreu (“khazar”).

6. John Clayton scria in THE CHICAGO TRIBUNE : “Trotzi conduce pe radicalii jidovi spre stapanirea lumii. Bolsevismul este numai un instrument pentru acest plan”.

Razboiul parapsihologic

Care sunt armele Războiului Parapsihologic

By | | , , , ,
2 Comments

Razboiul parapsihologic

Razboiul parapsihologic

Tulburatoarele evenimente politice si sociale pe care le parcurge omenirea la acest sfarsit de veac fac jocul unor interese, in special ale marilor puteri angajate in lupta. Astfel nevoia de a gasi noi mijloace de lupta, impinge omenirea spre cercetarea celor mai nebanuite piste de cercetare care ar putea oferi noi modalitati de lupta contra unor dusmani declarati sau numai potentiali, probabili. O vasta arie de modalitati de spionaj si contraspionaj este abordata din prisma unor procese care, pentru majoritatea nestiutorilor, pot fi considerate ca apartinand science-fictionului. Procedee de manipulare care se insinueaza nu numai in mijlocul populatiei din teritoriul inamic, ci cuprind chiar trupele viitorului adversar si mai ales centrii vitali de comanda ai acestuia sunt supuse unei continue perfectionari.
Acestea sunt numai cateva dintre motivele care fac din parapsihologie un vast domeniu de investigare a unor metode, tehnici si mijloace de a patrunde in cele mai neobisnuite si ascunse secrete ale adversarilor.

I. Definitia si obiectul razboiului parapsihologic.

Parapsihologia a fost si continua sa ramana una dintre cele mai controversate discipline stiintifice. Prin definitie parapsihologia este o pseudostiinta ce se ocupa cu studiul unor fenomene pe care perceptia noastra uzuala nu le poate explica imediat si care se deruleaza intr-un alt plan decat cel al universului newtonian.
Facand recurs la razboiul parapsihologic putem deduce ca parapsihologia cuprinde doua tendinte ale cercetarii. Prima se distinge prin cautarea unor aplicatii cu caracter benefic pentru om, iar cea de-a doua se caracterizeaza prin incercarea de a utiliza acest gen de descoperiri in scopul ducerii unui razboi nedeclarat sau prin utilizarea lor in cadrul unor operatiuni militare, in defavoarea razboiului armat.
Utilizarea lor in confruntarile armate face ca aceasta stiinta sa fie foarte putin adusa la cunostiinta publicului larg, ingreunand procesul de cercetare al acestui domeniu stiintific. Totusi acestea tind sa aibe efectul scontat, producand efecte si in mediul nemilitarizat, iar daca luam in considerare tendinta fireasca a acestuia spre fabulos si necunoscut, trasaturi aproape definitorii ale domeniului parapsihologiei.
Se cunoaste ca preocuparea catre domeniul stiintific al parapsihologiei a fascinat si in trecut marii oameni de stiinta, in special pe fizicienii si pe medici de pilda Crookes, Swedenborg, Einstein, Mesmer, Richet, Charcot, Bozzano si multi altii.

Este de retinut faptul ca in cadrul cercetarilor parapsihologice a fenomenelor care apartin de aceasta se remarca trei mari categorii de clasificare :

 Fenomene despre care stim ca stim;
 Fenomene despre care stim ca nu stim;
 Fenomene despre care nu stim ca nu stim.

Dintre aceste mari categorii doare primele doua pot face obiectul de studiu al acestei stiinte. In functie de potentiala lor utilizare cu caracter militar putem distinge mai multe clase ale obiectivului de studiu, respectiv ale fenomenelor:

A. Fenomene predominant bioinformationale, extra-senzoriale:

1. telepatia – transmisia la distanta a gandului ca mesaj extrasenzorial
2. clarviziunea – „ceva” de natura unui vector necunoscut paraseste individul (in timp si spatiu) pentru a lua contact si cunoștinta despre „altceva” si, reintorcandu-se, aduce mesajul informational.
3. precognitia – ghicirea viitorului sau a unor fapte si lucruri ascunse.
4. retrocognitia – ghicirea trecutului.
5. perceptia dermato – optica – impresia senzoriala transmisa de la distanta, telestezie
6. extracorporalitatea
7. radiestezia – capacitatea de a identifica resurse subterane.
8. interactiuni om – plante, om – animale
9. inregistrarea gandurilor
10. fenomene la limita vietii
*de precizat ca primele 4 fac parte din grupul fenomenelor cognitive

B. Fenomene predominant energetice:

1. Transmutatia atomica de slabă energie ( efectul Kervran)
2. poltergeist – miscarea in spatiu a obiectelor fara o cauza depistabila de oameni. Ar putea exista o legatură intre fenomenul de poltergeist si comportarea anormala a campului magnetic inconjurator (observatie rezultata din experimentari / observatii /supraveghere efectuate de cercetatori acreditati).
3. teleportatia
4. levitatia – ridicarea în spatiu prin alte forte decat cele conventionale – cunoscute (hipnoza, sugestie, telepatie, alte fenomene PSI).
5. telekinezia
6. raps
7. materializari
8. dematerializari
9. fotografii induse mental – efectul Fukuray –Ted Serious (tauthografie)

C. Fenomene după pragul mortii:

1. transcomunicatie ( efectul Raudive)
2. mediumitate (spiritism)
3. aparitii
4. fotografii ale spiritelor
5. fenomenul „deja vu”

II. Parapsihologia ca arma de lupta in epoca antichitatii

Istoria omenirii consemneaza fapte si evenimente ajunse pana la noi care arata si demonstreaza utilizarea unor fenomene parapsihologice in cadrul conflagratiilor sau al unor lupte dintre protagonisti ale caror nume s-au pastrat pana azi in diverse relatari sau surse istoriografice.
O trasatura caracteristica a acelor vremuri era constituita de ceremoniile de cult pagane prin care, in cadrul unei multitudini de ritualuri ce mergeau de la descantece pana la purtarea de diverse amulete, se cauta a se insufla curaj si forta viitorilor combatanti.
Dominanta acestor manifestari o constituia insa preocuparea de a descifra viitorul si de a cunoaste sortii bataliilor ce urmau a se consuma. De pilda in viata Romei antice practicile parapsihologice ocupau un loc de frunte atat comandantii de osti cat si militarii in general care apelau la ghicitori pentru previzionarea viitorului, pentru a afla soarta unor batalii. O alta serie de evenimente parapsihologice sunt consemnate in scrierile Vechiului Testament, in care protagonistii unor intamplari apeleaza la procedee parapsihologice pentru a capata informatii asupra desfasurarii luptelor si mai ales asupra rezultatelor acestora. Un astfel de exemplu este prorocirea lui Isaia privind caderea Ierusalimului si distrugerea sa de catre romani sau momentul in care o mana nevazuta a scris pe zidul salii de oaspeti a lui Balthazar, in care acesta isi trai a ultima orgie, coincidenta cu momentul intrarii lui Cirus in Babilon, cuvintele de avertisment „Mane, tekel, fares”.(Daniel 5,1-30).

III. Aspecte ale aplicatiilor parapsihologiei in epoca moderna

Constatam astfel ca domeniul parapsihologiei a captivat din cele mai indepartate timpuri, parcurgand epocile evolutive constant. Insa un interes deosebit acestui domeniu a fost acordat spre sfarsitul secolului XIX atat in Europa cat si peste ocean. Primele datari ale parapsihologiei din epoca moderna apartin francezilor care au folosit radiestezia pentru gasirea unor depozite subterane de munitii. Legat de victimele cazute pe campul de lupta sau date disparute si despre care apropiatii acestora nu mai stiau nimic, trebuie mentionate o serie de evenimente si fapte in care sunt implicate procedee si tehnici parapsihologice de investigare si obtinere de informatii asupra celor disparuti. Acestea sunt cateva din fenomenele parapsihologice datand de dinaintea Primului Razboi Mondial.
In perioada premegatoare celui de-al Doilea Razboi Mondialsi chiar in diferite faze de desfasurare ale acestuia, serviciile de contrainformatii americane si engleze, bazandu-se pe inclinatiile lui Hitler catre misticism, supranatural si superstitii, au reusit infiltrarea in preajma dictatorului a unor persoane dotate cu facultati parapsihologice, incercand prin intermediul acestora sa determine si sa deturneze unele actiuni. Nu trebuie omis nici faptul ca in organizarea armatei germane existau elemente specializate in depistarea surselor de apa subterana prin mijloace radiestezice.
Pe de alta parte, daca in practica multor personaje ale istoriei moderne si contemporane intra in consultarea astrologilor si a ghicitorilor, un caz aparte, alaturi de cel al lui Hitler, l-a constituit cazul celui mai sangeros dictator din toate timpurile I.V. Stalin. Desi in mod oficial si public aclama ateismul si dispunea combaterea practicilor ezoterice, Stalin isi avea propriul sau consultant in materie, ucrainean de origine, dotat cu certe calitati parapsihologice. Legat de acest personaj al recentului nostru trecut, istoria mai consemneaza, in aceeasi epoca gravitand in jurul dictatorului, cazul devenit celebru al lui Wolf Messing, polonez de origine. Calitatile acestuia iesite din comun au starnit o mare valva, starnind astfel interesul lui Stalin fata de abilitatile acestuia.
In cealalta parte a globului este de mare notorietate publica cazul lui Nancy Reagan, sotia fostului presedinte al SUA, care datorita pasiunii pentru previziunile astrologice, era inconjurata de diverse persoane ale caror preziceri le lua foarte serios in consideratie. De aici si suspiciunile unei anumite parti a presei care i-a reprosat diferite aclamatii in activitatiile guvernamentale, sustinand ca unele actiuni ale presedintelui au fost luate sub influenta sotiei sale, aflata la randul ei sub imperiul prezicerilor ce i-au fost aduse la cunsotinta.
Un alt personaj din prim-planul istoriei zilelor noastre, Saddam Hussein, s-a interesat prin intermediul ambasadei Irakului la Bucuresti, de prezicerile care-i priveau persoana, ale unui astrolog roman care i-a facut horoscopul si i l-a trimis pe cale „diplomatica”. Ca fapt divers , previziunile acestuia, facute totusi dupa consumarea razboiului din Golf, ii anunta dictatorului irakian un viitor stralucit.
Acestea sunt doar cateva dintre fenomenele parapsihologice datate in epoca moderna care au fost consemnate. Insa nu trebuie omise nici existenta fenomenelor care nu au fost datate, sau care cu vointa au fost clasificate.

IV. Parapsihologia – o noua stiinta

Se cunoaste faptul ca pana in secolul XX civilizatia noastra a fost propulsata de catre fizica, dar in secolul acesta se produce o schimbare – biologia avand un avant considerabil. Acest fapt nu inseamna ca fizica va stagna ci din contra cunostiintele stiintifice asupra laturii fizice a naturii avute la momentul acesta poate explica o serie de fenomene petrecute chiar sub incidenta acestui domeniu de studiu.
Dar, unele dintre cele mai recente cuceriri ale fizicii, considerate ca definitiv stabilite, par a nu fi chiar atat de exacte. Sa amintim doar de teoria einsteiniana a relativitatii, in care unul din postulatele de baza – viteza luminii ca limita a oricarei viteze obtinuta in lumea noastra – a fost dovedit in 2011 la CERN ca este falsa, infirmand astfel acest postulat si punand sub semn de intrebare anumite legi ale fizicii. Se omite – deseori cu buna stiinta – faptul ca in cursul celebrei eclipse de Soare din anul 1919 – cand s-au facut trei masuratori de catre trei echipe diferite care isi propuseserasa determine fiecare separat, in ce masura campul gravitational al Soarelui deviaza o raza de lumina , numai una din masuratori a confirmat teoria lui Einstein, in timp ce celalalte doua au infirmat-o categoric.
Un alt fapt pe care actuala fizica atomica nu poate sa-l explice este oferit de asa numita transmutatie atomica de joasa energie sau efectul Kevran. Asa cum au aratat masuratorile facute de catre C. Louis Kevran in anul 1962, se dovedeste ca organismele biologice sunt capabile sa produca transmutatii atomice neradiative la joasa energie. Ultima transmutatie avand loc in cadrul procesuli de termoliza la om. Se noteaza ca acest gen de procese intervin intre izotopi stabili, aditia sau substractia nefiind posibile decat in conditiile unui ciclu neradioactiv.
Pe de alta parte un alt argument care zguduie legile fizice clasice rezulta din cercetarile lui Kozirev care inca din anii 1960 demonstrase prin observatiile sale de astrofizica, efectuate pe parcursul a 5 ani la Observatorul Astronomic cin Crimeea ca in acelasi moment temporal se poate observa pozitia trecuta, prezenta si viitoare, a unei formatiuni cosmice. Adica trecutul, prezentul si viitorul coexista in acelasi moment temporal. Aceasta ne duce imediat la ideea ca putem scruta concomitent cele trei momente ale scurgerii timpului, dovedind astfel ca precognitia, retrocognitia si clarviziunea sunt fenomene naturale avand un suport fizic.

Sa amintim aici si de efectul Aharonov-Bohm care, desoperit inca din anul 1952, demonstreaza ca interactiunea la distanta este un atribut apartinand si lumii particulelor subatomice, nu numai fiintelor vii capabile sa stabileasca legaturi telepatice.
Iata, asadar, numai o mica parte dintre fenomenele care dau naturii un cu totul alt chip decat cel conturat de fizica pana acum. Din nefericire, tocmai aceste aspecte se cauta sa fie utilizate in scopuri distructive dintre cele mai macabre, exploatandu-se laturile lor negative atentand astfel la insasi existenta fiintei umane. Asa se face ca, impotriva unor factori si a unor personalitati stiintifice care neaga existenta fenomenelor parapsihologice, cercetarile privind utilizarea fenomenelor de acest tip sunt directionate nu numai in scopul cunoasterii si utilizarii lor in beneficiul omului, ci si in scopuri contrarii, distructive.
Fenomenologia parapsihologica se inscrie, ca stiinta de frontiera, in aria de investigatii a unor fenomene care in actualul nostru stadiu de cunostinte se caracterizeaza prin trasaturi care nu de putine ori vin in contradictie cu ceea ce ortodoxia noastra stiintifica afirma, mai ales despre spatiu, timp si cauzalitate. Astfel, doua dintre trasaturile caracteristile ale acestui tip de fenomene – manifestarea lor aparent rara din punct de vedere statistic si nereproductibilitatea lor in anumte situatii servesc drept argumente de baza ale oponentiiilor parapsihologiei.
Pe de alta parte, asa cum s-a aratae in numeroase randuri si de catre numerosi cercetatori, metodele uzuale ale fizicii clasice sunt intr-o mare masura inadecvate atunci cand se pune problema aplicarii lor in cercetarea parapsihologice. Aceasta opinie nu poate fi complet neglijata, data fiind natura cu totul diferita calitativ a fenomenelor parapsihologice, sau cel putin a mecanismelor puse puse in joc in timpul desfasurarii acestora, fata de fenomenele inglobate in domeniul de investigatii al fizicii clasice. Nu este totusi mai putin adevarat ca exista si opinii diametral opuse, considerandu-se ca fenomenologia parapsihologica sau cel putin aspectele sale cantitative ar putea beneficia de aportul unor metode si metodologii preluate din fizica, precum si de explicatii necontradictorii fata de legile cunoscute ale acestui domeniu.

V. Tendinte ale cercetarii parapsihologice

Contrar spiritului conservator al unei anumite parti a lumii cercetatorilor stiintifici, care nu pot depasi cadtul conventionalismului, exista un numar destul de mare de specialisti pentru care incearca iesirea din conventional. Astfel investigatia parapsihologica a inceput sa cunoasca o certa dezvoltare abia in ultimile decenii, mai ales cand si-a plasat cautarile pe magistralele paraacademice. Numai ca, sub impulsul descoperirii marilor necunoscute, rezultatele acestor cercetari au inceput sa fie deturnate prein amenvre din umbra spre domenii de utilizare contra naturii. Sa mentionam doar cateva programe vizand utilizarea in domeniul militar a cercetarilor parapsihologice, asa cum apar ele enuntate in lucrarea lui J.L. Wilhelm – Spionajul Psihic.
In 1952, armata de uscat a SUA comanda un program de cercetari cu privire la utilizarea efectelor psihokinetice in domeniul militar; acestea urmau sa fie efectuate in primul laborator de cercetari parapsihologice infiintat in SUA, in anul 1934, pe langa Universitatea Duke din Durham, Carolina de Nord, de catre Prof. J.B. Rhine. LA inceputul anilor 60` testari ale facultatilor psihokinetice sunt efectuate de catre Armata Aerului. Amintind numai aceste doua programe ale SUA este de mentionat faptul ca, Pentagonul aloca anual 6 milioane de dolari pentru dezvoltarea armelor si tacticilor psihotronice, inclusiv pentru realizarea instalatiilor de spalat creiere. Intreg acest arsenal este destinat mai ales neutralizarii comandamentelor si altor centrii nevralgici din comanda armatelor adverse. Aceste alocatii vizeaz, pe de alta parte, cercetarile in domeniile fundamentale ale fizicii actuale, la interfata acesteia ci ceea ce s-ar numi lumea transcedentala. Aceste cercetari privesc proceduri psihotronice de deformare a timpului si de modificare a structurilor spatio-temporale.

Desi par preluate din literatura de anticipatie S.F., scopul lor este mult mai implicat in prezent, urmarind ca prin tehnica unor proceduri apartinand paranormalului, traiectoriile pe care le parcurg rachetele sa fie ascunse pe parcursul dintre momentul lansarii si cel al atingerii tintei ca urmare a transferului lor intr-un univers spatio-temporal paralel, dar inaccesibil mijloacelor de detectie clasice. Aceste tehnici pleaca de la fenomenele dematerializarii-rematerializarii si teleportarii, bine cunoscute parapsihologiei. Aceste afirmatii sunt sustinute de spusele lui Ron Robertson, specialis din Serviciul de securitate al laboratoarelor Lawrence Livermore si citat in lucrarea lui J.L. Wilhelm. Conform acestora experientele au demonstrat capacitatea unor mediumi de a declansa sau neutraliza incarcaturi nucleare prin tehnici radiestezice, controlate prin mecanisme constiente. De altfel, o astfel de actiune, care pare a fi doar un fleac pe langa mecanismele de transductie spatio-temporala a unor ogive nucleare, nu necesita din partea executantului decat ca, plasat la o distanta de cca. 30 cm, sa faca sa se miste pe un parcurs de 6,3 mm o greutate de cca 3,5 gr, adica piesa care deschide siguranta mecanismului declansator. Sa mentionam aici faptul ca parametrii amintiti de J.L Wilhelm sunt cu mult depasiti ca realizare practica in experientele de psihokinezie pe care N. Kulaghina le-a deomnstrat in nenumarate randuri si in fata a nenumarate comisii de expertiza, inclusiv in fata unor recunoscuti specialisti occidentali.

Estimari ale serviciilor secrete americane, care au fost din intamplare scapate in presa, arata ca un numar de cel putin 200 de oameni de stiinta cu calificare academica lucreaza in cadrul unor programe de investigatii parapsihologice cu caracter aplicativ militarale efectelor psihokinetice, utilizarii undelor electromagnetice de joasa frecventa E.L.F. ca purtatoare pentru transmiterea informatiei ori cu scopul stabilirii unor legaturi telepatice. In ceea ce priveste aceasta radiatie se considera ca in timpul desfasurarii evenimentelor din 23 – 26 decembrie 1989 am fost supusi unor aplicatii de aceasta natura, prin crearea unor tinte aeriene false, generate de la mare distanta din partea reasariteana a continentului nostru. Exista, de asemenea, indicatii asupra unui trafic radio deasupra teritoriului nostru, care nu a fost legat de transmisia unor mesaje, codificate sau in clar, ci pare a fost legat de utilizari in domeniul paranormalitatii.
In aceeasi ordine de idei, nu este lipsit de interes sa amintim ca o anumita stare de neliniste afecteaza o serie de specii de animale si partial oamenii hipersensibili in perioadele premergatoare evenimentelor seismice, este pusa din ce in ce mai mult in sarcina aparitiei in zonele de cutremur a unor radiatii de natura telurica. Acest gen de perturbatii ale mediului electromagnetic, cu reflexe profunde asupra biosferei, au fost analizate de catre o echipa de cercetatori bulgari inaintea si in timpul marelui cutremur care a afectat Romania in anul 1977. De altfel, acest gen de investigatii fac obiectul atentiei si altor cercetatori din proxima noastra vecinatate geografica.

Un alt domeniu tangent pe larg abordat il constituie cibernetica. In acest cadru, un interes aparte este acordat investigarii corelatiei dintre emisiunile electromagnetice ale creierului uman si sistemele de calcul. Acest interes se manifesta in doua directii. Pe de o parte, in stabilirea unor legaturi intre creierul uman si calculator, pentru ca acesta din urma sa preia comenzile mentale care i se dau. Pe de alta parte, in determinarea capacitatiilor paranormale ale unor persoane dotate cu abilitatea de a interactiona cu calculatoarel, determinand stergerea memoriei acestora sa, modificarea partiala sau stricarea efectiva a lor. Problema se pune cu mare acuitate in special in perimetrul de protectie al marilor centre strategice de comanda ale armatelor, vizandu-se in ce masura pot fi luate masuri de anihilare a unor astfel posibile atacuri ale potentialilor adversari. Programele in aceasta directie au fost demarate dupa ce s-a constatat ca experimentari de o asemenea factura au si avut loc, folosindu-se de persoane dotate ce erau transportate in autotrenuri, sub acoperirea de soferi, pe rute care treceau prin zone expuse potential unor astfel de atacuri .
Dar bar bataliile duse in cel mai mare secret pe acest taram au parcurs epsioade care releva faptul ca si alte domenii ale parapsihologiei au devenit operationale , o data ajunse in posesia cercurilor militare.

VI. Concluzii

Am vazut ca parapsihologia dateaza in ca din antichitate, si interesul pentru aceasta stiinta a crescut exponential dealungul anilor, starnind atat interes cat si animozitati in randul populatiei de rand. Cu certitudine, adevarul se afla undeva la mijloc in confruntarea dintre fizica clasica si parapsihologie iar raspunsurile care sa duca la aceste intrebari este posibil sa fie clasificate de oameni care au interes diferit, in special armatele statelor care o considera o arma cu potential ridicat, capabila sa produca efecte nebanuite.
Parapsihologia va continua sa existe, angrenand din ce in ce mai multi oameni de stiinta si starnind interes, unde se va ajunge inca nu se poate spune, dar putem spera ca acest domeniu va aduce un aport deosebit societatii iar productele lui vor fi utilizate spre binele omului si nu pentru distrugerea lui.

Intocmit sd. sg. CHIPER Florin

Rolul chakrelor în evoluţia spirituală

Ce trebuie să știi despre rolul chakrelor pt evoluție

By | | , , , ,
6 Comments

Rolul chakrelor în evoluţia spirituală

Rolul chakrelor în evoluţia spirituală

   De multe ori ne punem întrebarea de ce suntem atât de diferiți unii de alții. De ce nu simțim la fel , de ce unii sunt buni iar alții răi , de ce unora li se întâmplă prea multe necazuri iar altora nu . Şcoala iniţiatică poate da foarte uşor un răspuns. De-a lungul unui proces evolutiv, omul, în nenumăratele sale încarnări, trebuie să treacă prin toate cele şapte stadii evolutive. Acestea au legătură si cu buna funcţionare a celor şapte chakre principale şi ridicarea energiei Kundalini. Oamenii se află pe nivele evolutive diferite, de aceea ei au trăiri şi gânduri diferite deoarece scopul vieţii este evoluţia fiecăruia dintre noi. Aceasta se poate realiza numai în planul fizic şi în trup material. Oameni cu nivele diferite de evoluţie se întâlnesc pentru a învăţa împreună şi a trece examenele şcolii vieţii.

***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***

Există trei tipuri de şcoli ale vieţii prin care omul trebuie să treacă.

Prima şcoală este cea a suferinţei, pentru că, la început, omul nu poate învăţa decât prin suferinţă. Depinde de fiecare dintre noi cât timp (câte vieţi) vrem să rămânem elevi ai acestei şcoli.
A doua şcoală este cea a învăţăturii şi a înţelepciunii. Elevii cei mai silitori din această şcoală devin învăţători şi pentru alţii.
A treia şcoală este considerată cea mai grea. Este şcoala iubirii. Este vorba de iubirea altruistă şi de recunoaşterea lui Dumnezeu în fiecare om şi în toată creaţia Sa.

             Există nenumărate deosebiri şi în privinţa dezvoltării corpurilor subtile. Cei care lucrează mai mult cu corpurile subtile inferioare (astral şi mental inferior) sunt persoane foarte ataşate de material, posesive, de cele mai multe ori gândesc negativ. Cei care lucrează mai mult cu corpurile superioare (cauzal, budic şi atmic) au o deschidere spre semenii lor, au dezvoltat nenumărate calităţi şi virtuţi şi gândesc pozitiv.Buna funcţionare a celor şapte chakre principale oferă omului, pe lângă o bună stare de sănătate, un comportament altruist şi o înaltă trăire. Când chakra rădăcină este blocată, omul are o slabă rezistenţă fizică şi sufletească. Este mereu îngrijorat şi trăieşte în nesiguranţă. Viaţa pe Pământ pentru el este o povară, ar vrea să trăiescă fără griji şi să nu depună niciun efort, dacă s-ar putea, ar trebui să fie ajutat şi susţinut de toată lumea. Persoanele de acest tip de cele mai multe ori prezintă şi o karmă de iresponsabilitate. Ei au venit să-şi rezolve această problemă, de aceea în această viaţă trebuie să devină foarte responsabili, să-şi aleagă propria cale şi să se întărească. Trebuie să se realizeze în viaţă exclusiv prin propriile forţe, fără ajutor extern.

             Când chakra sacrală – aşezată la trei degete sub ombilic – prezintă blocaje, omul nu se apreciază pe sine, caută răspunsuri mai mult la alţii, prezintă o rigiditate a emoţiilor şi o răceală sexuală. Viaţa i se pare tristă şi prea puţin atrăgătoare. Aceste probleme de cele mai multe ori vin din copilărie, fiind vorba de lipsa de afecţiune a părinţilor. Devenit adult, la rândul său omul nu va şti să se manifeste afectiv. Nenumăraţi bolnavi suferă din lipsă de iubire. Ei au nevoie de o mângâiere şi de o vorbă bună. În copilărie sigur nu au primit iubirea necesară şi poate nici restul vieţii.În legătură cu preţuirea de sine: mulţi oameni nu se apreciază deloc şi nu dau doi bani pe propria persoană. Acest lucru duce la slăbirea câmpului auric, pierdere de energie şi posibilitatea de a fi uşor atacat la nivel auric de energii malefice.

                  Când plexul solar

…prezintă blocaj, de cele mai multe ori este vorba de o persoană interiorizată. Există nenumărate sentimente şi trăiri refulate care stagnează în interior. Persoana vede peste tot numai obstacole care o împiedică să-şi realizeze dorinţele, îi e foarte greu să-şi controleze emoţiile şi simte foarte des un gol în stomac. Ar dori să se ferească de orice nouă provocare a vieţii pentru că experienţele neobişnuite o sperie şi nu se simte aptă a lua parte la lupta vieţii. Într-adevăr, viaţa este o luptă, iar evoluţia este foarte importantă. Toate emoţiile negative şi frustările trebuie eliminate, altfel organele aferente plexului solar se vor îmbolnăvi. Persoana trebuie să se deschidă spre a vorbi cu cineva care o poate înţelege şi ajuta pentru a nu mai aduce în interior atâta suferinţă. Acceptarea vieţii şi a problemelor de zi cu zi, precum şi întărirea de sine reprezintă rezolvarea problemei.

***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***

    Când chakra inimii este blocată, persoana devine vulnerabilă şi dependentă de dragostea şi simpatia altora. Dacă este respinsă se simte rănită şi se retrage în sine, este tristă şi deprimată, îi este teamă de o nouă decepţie şi se fereşte să mai iubească. Acest lucru o face să se îndepărteze de oameni, să se manifeste cu răceală şi neparticipare, este dezechilibrată şi suferă de depresie. Toate acestea există pentru că unii oameni nu se apreciază şi sunt dependenţi de alţii.

             Când chakra gâtului este blocată, persoana are dificultăţi în a se manifesta şi exprima faţă de ceilalţi, este retrasă şi tăcută, se manifestă nesigur în faţa altor oameni şi se teme de felul în care va fi judecată. Uneori când doreşte să-şi exteriorizeze gândurile şi sentimentele simte un nod în gât şi vocea îi e strangulată. În astfel de cazuri trebuie cultivată aprecierea de sine şi întărirea. Este posibil ca un blocaj al chakrei gâtului să aibă legătură cu o karmă de violenţă verbală. Cuvântul a fost folosit cu multă duritate şi asprime faţă de ceilalţi, iar acum persoana suferă şi este lovită de vorbele aspre şi dure ale altora.

        Când chakra dintre sprâncene (al treilea ochi) prezintă blocaje, persoana consideră că realitatea este constituită numai din lumea exterioară, vizibilă. Dorinţele vor fi mai mult de ordin material şi emoţiile vor fi necontrolate. Nu va accepta realitatea spirituală iar memoria va fi foarte slabă, vor apărea tulburări de vedere care vor constitui un avertisment că trebuie să privească şi în interior.

             Când chakra creştetului prezintă blocaje, omul nu este definitiv eliberat de teamă. Energiile chakrelor nu vibrează la unison şi nu realizează o armonie deplină între ele. Dacă persoana nu se deschide în faţa adevărurilor spirituale, poate suferi de nesiguranţă şi inutilitate. Aceste senzaţii trebuie privite drept un avertisment pentru a se dedica introspecţiei. Teama de moarte poate să se contureze mai pregnant în conştiinţa acestei persoane. Poate fi de ajutor practicarea unei activităţi care să i se pară plăcute sau asumarea de noi responsabilităţi, pentru a-şi dovedi că poate reuşi.

Trebuie să ştiţi că blocajul unei chakre duce la manifestarea în fizic a unor boli. Din cauza a multe lecţii neînvăţate şi neasumate, multe persoane se îmbolnăvesc. Căutând răspunsurile în medicamente, ei merg la efect şi nu la cauză. Starea de sănătate reprezintă asumarea lecţiilor existenţiale iar boala este numai un mod de îndreptare a elevilor nesilitori.Chakrele exercită influenţa nu numai asupra sănătăţii noastre fizice, ci şi asupra stării psihice. Ele ne trimit „mesajele” lor prin dispoziţie, sentimente şi simţuri. Cea mai mare parte din noi nu pot vedea chakrele, însă noi toţi observăm mesajele pe care ele ni le trimit.

Sa ne amintim cum descriem unele senzaţii obişnuite: „în interiorul meu totul a căzut”; „mi-e greaţă din cauza fricii”; „inima mea s-a strâns”; „simt un nod în gât”; „parcă în cap au pătruns ace”. Acestea sunt exemple ale acelui fapt, că energia chakrelor comunică cu noi prin diferite senzaţii şi stări spirituale. În cazul unei sperieturi sau panici, auzind despre moartea cuiva sau despre o boală gravă, puteţi să simţiţi un fel de descărcare electrică, aproape o vibraţie, în regiunea inghinală. Aceasta se întâmplă din cauza stimulării chakrei inferioare. Acest centru este legat de bazele vieţii fizice: supravieţuire, alimentaţie, câştigul de bani, asigurarea securităţii, stabilitatea şi siguranţa existenţei fizice şi de procesele biologice principale ale corpului.

***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***

Senzaţia unei aşteptări nervoase, care adeseori este descrisă ca o senzaţie neplăcută în stomac, înainte de apariţia în public sau înainte de o discuţie neplăcută (grea), este mesajul energetic al celei de-a treia chakre – centrul plexului solar. Ea este legată cu exprimarea personalizată, cu autodeterminare, cu manifestarea forţei şi voinţei personale. Chakra plexului solar influenţează asimilarea – fie că este vorba de hrană, informaţie senzorială sau idei. Nodul în gât – este mesajul celei de-a cincea chakre , chakra gâtului. În acest caz sentimentele umplu peste măsură centrul cardiac şi se ridică spre gât – care este centrul de autoexprimăre al vorbirii, care este legat cu comunicarea şi autoexprimare.

Desigur, exprimând manifestările chakrelor în acest fel, noi simplificăm mult procesul complex al acţionării chakrelor asupra psihicului nostru, însă astfel putem să prezentăm, cum centrele energetice influenţează viaţa noastră. Fiecare chakra întruchipează o oarecare calitate de baza. Prima chakra, sau centrul de baza, se referă la înrădăcinarea voastră în universul fizic, a două chakra, amplasată în regiunea organelor genitale, răspunde pentru exprimarea sexuală, reproducere, pentru manifestări emoţionale şi relaţii cu alţi oameni. A treia chakra – este flacără voinţei individuale. A patra chakra, chakra inimii, este mijlocitorul între toate cele şapte centre, în ea se află înţelepciunea compasiunii, dragoste totală, capacitatea de a depăşi şi de a păstra armonia între interesele interne şi cele externe, între „eul” vostru şi univers. Toate aspectele autoexprimării verbale fac parte din cea de-a cincea chakra. A şasea chakra – Al Treilea Ochi, amplasat între sprâncene, – răspunde pentru dezvoltarea înseninării raţiunii, perspicacităţii, intuiţiei şi imaginaţiei. A şaptea chakra, sau chakra creştetului capului – este locul concentrării conştiinţei pure, înţelegerii universale şi înţelepciunii spirituale.

Dacă cel de-al şaptelea centru este suficient de sensibil, prin el puteţi primi scântei ale sincerităţii divine, care la nivelul fizic se percepe ca înţepăturile în scalp. După cum vedeţi, chakrele exercită influenţa asupra tuturor aspectelor vieţii. După spusele colonelului Bradford, dacă acţionaţi cu pricepere – cu ajutorul practicii Ochiului Renaşterii – veţi putea să începeţi vindecarea organismului şi autoperfecţionarea, precum şi să faceţi reversibil procesul de îmbătrânire. Energia voastra vitală va putea decurge printr-un flux liber şi în plinătatea lui, creând o sănătate fizică şi psihică optimă.

ELIBERAREA DE EGO

O idee clară despre dezvoltarea parapsihologică

By | | , , , ,
6 Comments
Conceptul de dezvoltare parapsihologică

 

Conceptul de dezvoltare parapsihologică – destainuiri din lumea paranormală

… În momentul de faţă ar trebui să aveţi o idee destul de clară referitor la ceea ce înseamnă lumea paranormală şi ce trebuie să faceţi pentru a putea pătrunde în ea. Recapitulând, iată câteva repere importante:

1.Gândul este o energie ce nu poate fi distrusă şi el este cel ce creează totul. Veţi învăţa să folosiţi puterea gândului pentru a obţine rezultatele dorite şi pentru a comunica cu conştiinţa cosmică.

2.Pentru a face apel la capacitatea paranormală a minţii, va trebui să vă modificaţi starea de conştiinţă (ceea ce înseamnă să vă reduceţi frecvenţa undelor cerebrale).

3.Hans Berger a descoperit că se poate reduce frecvenţa cerebrală închizând, pur şi simplu, ochii.

4.Experimente ulterioare evidenţiază faptul că vizualizarea mentală dezvoltă în mare măsură capacităţile paranormale.

5.Fiecare are anumite capacităţi paranormale înnăscute.

6.Tot ceea ce s-a întâmplat şi se va întâmpla este înregistrat undeva în conştiinţa cosmică.

Pe scurt, dacă vă reduceţi frecvenţa cerebrală închizând ochii, vă puteţi folosi mintea şi capacităţile de vizualizare pentru a fi un adevărat parapsiholog. Desigur, nu se reduce totul la închisul ochilor. Trebuie să vă condiţionaţi simţurile şi mintea pentru a le determina să facă ceea ce doriţi. Acest lucru va fi posibil prin repetarea exerciţiilor până când mintea dvs. ajunge să înţeleagă că într-adevăr vreţi să cultivaţi şi să folosiţi toate resursele paranormale de care dispuneţi. Atunci ea va face ca acest lucru să se întâmple, iar dvs. veţi deveni un adevărat medium.

Pentru unii dintre dvs., acest lucru se va întâmpla relativ repede pentru alţii va dura mai mult. Secretul este insistenţa şi hotărârea în practicarea exerciţiilor mentale care au ca scop antrenarea minţii. Aveţi un fel de mecanism încorporat care vă ajută să vă condiţionat: mintea pentru ca ea să poată funcţiona la nivel parapsihologic. Acest „mecanism” se numeşte subconştient, în Capitolul 1 am dat o scurtă definiţie a ceea ce înseamnă subconştient şi am spus că vom discuta despre aceasta mai târziu.

Acum a sosit momentul potrivit pentru discuţie. Subconştientul dvs. are nişte proprietăţi cu totul speciale. Domeniul de activitate a undelor cerebrale alfa este considerat a fi nivelul la care operează subconştientul. Nu uitaţi că, atunci când închideţi ochii, creierul începe să genereze unde alfa, ceea ce înseamnă că acesta este momentul când aveţi acces deosebit de bun la subconştientul dvs. Subconştientul nu gândeşte, nu raţionează şi nu deosebeşte binele de rău. Subconştientul doar face ceea ce i se spune. Ca un servitor supus, acesta doar urmează ordinele, fără a pune la îndoială vreodată ceva.

Dacă v-aţi spune suficient de des că sunteţi un idiot, un prost şi un nepriceput, subconştientul ar interpreta acest lucru ca pe un ordin ce trebuie îndeplinit şi veţi începe să vă comportaţi ca atare. Dacă, dimpotrivă, vă spuneţi de suficient de multe ori că aţi putea fi un bun medium şi că asta vă doriţi, subconştientul va interpreta aceasta lot ca pe un ordin, şi dvs. veţi deveni un medium. Este remarcabil ce impact pot avea cuvintele asupra oamenilor. De exemplu, un copil pedepsit adesea de părinţi pe motiv că nu este bun de nimic va creşte şi va deveni un adult care într-adevăr nu va fi bun de nimic. Mintea copilului va face ca acest lucru să se întâmple. Pe scurt, tot ceea ce are legătură cu dezvoltarea parapsihologică se reduce la o alegere. Vă programaţi mintea astfel ca ea să vă permită să funcţionaţi la un nivel parapsihologic oricând doriţi. Atunci când aţi realizat scutul parapsihologic deja v-aţi programat subconştientul să ignore orice programare din exterior şi să urmeze numai programarea pe care o faceţi dvs. personal.

Seriile de exerciţii mentale simple, ca şi cele vizuale incluse în această carte – exerciţii care pot fi executate în câteva minute (uneori secunde), oricând şi oriunde – vă vor permite să realizaţi atât de mult cât meritaţi. Prin „merit”, vreau să spun că fiecare, cu cât este mai hotărât şi mai insistent, cu atât realizează mai mult. Nu există nici o regulă strictă pe care să o urmaţi în practicarea exerciţiilor din această carte. Dacă doriţi, puteţi să le faceţi pe toate. Puteţi alege doar unele dintre ele, iar pe altele nu. Alegerea vă aparţine.

Această carte este menită să vă conducă la un nivel de competenţă parapsihologică, dacă faceţi toate exerciţiile cuprinse în ea. Când veţi termina cartea, veţi selecţiona probabil câteva exerciţii care v-au plăcut în mod deosebit. Probabil că veţi crea şi unele exerciţii proprii, bazate pe ceea ce aţi învăţat. Nu se cunoaşte nici o cale optimă pentru dezvoltarea capacităţilor parapsihologice. Ceea ce vă ofer în această carte este doar o metodă care va funcţiona, în încercările mele, am descoperit multe modalităţi de a pătrunde în domeniul paranormalului, iar unele dintre ele sunt extrem de simple pentru cei ce au ajuns la un anumit nivel de performanţă. Sunt convins că veţi găsi propriile metode atunci când veţi începe să vă folosiţi regulat capacităţile paranormale.

Până la urmă, a deveni o persoană ce practică parapsihologia înseamnă a putea rezolva fie problemele personale, fie pe ale celorlalţi. Toate studiile de caz din această carte arată modul în care s-a rezolvat câte o problemă. Am menţionat frecvent capacitatea de a transmite mental dragoste, curaj, pace şi ajutor celorlalţi. Acest lucru se poate face pur şi simplu trecând pe propriul nivel parapsihologic, vizualizând apoi ceea ce trebuie făcut şi pronunţând intenţia fie mental, fie cu voce tare. Pentru a trimite dragoste propriei mame, de exemplu, vizualizaţi-o mental atunci când vă aflaţi la nivel parapsihologic şi spuneţi: „Te iubesc, mamă, şi canalizez către tine iubirea din conştiinţa cosmică.”

extras…William W. Hewitt – DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR PARAPSIHOLOGICE

Informații despre înțelepciunea Strămoșilor privind alimentele

By | | , , , ,
1 Comment
ÎNŢELEPCIUNEA STRĂMOŞILOR - ALIMENTELE LOR

ÎNŢELEPCIUNEA STRĂMOŞILOR – ALIMENTELE LOR

 Trăim într-o societate bazată pe consum în care „ofertele” şi „promoţiile” sunt afişate pretutindeni, agresându-ne chiar uneori. În prezent, ne bucurăm de o gamă variată de alimente, proaspete sau procesate, foarte multe pline de E-uri.
Ne întrebăm tot mai frecvent de ce în ţara noastră, deşi suntem înconjuraţi de o gamă variată de alimente, se înregistrează o creştere continuă a bolilor de inimă, a obezităţii, a cancerului. Nu trebuie să privim mai departe de rafturile supermagazinelor, localurilor fast-food , la programele de alimentaţie din şcoli şi chiar la atitudinea noastră, pentru a găsi motivele de bază. Este un subiect mult discutat în societatea de astăzi, dar din păcate cei mai mulţi dintre noi rămânem la stadiul de discuţii, fără a întreprinde ceva în acest sens. Faptul că medicii recomandă medicamente antagonice la cel mai mic semn de boală sau de disconfort, indică o pierdere a credinţei în Divinitate şi în capacitatea înăscută a corpului uman de a se vindeca singur, prin adoptarea unei alimentaţii sănătoase.

Ce spunea Socrate despre alimentaţia sănătoasă, acum 2500 de ani

Dacă ne întoarcem în istorie, vom observa că în urmă cu aproape 2500 de ani, Platon a redat un dialog între două personaje, Socrate şi Galucon, în care surprinde o discuţie despre alimentaţia potrivită pentru viitorul oraşelor lor.
Socrate spune că alimentaţia ar trebui să fie cât mai simplă, iar cetăţenii oraşelor ar trebui să consume în principal orz, grâu, la care să se adauge când şi când sare, lactate, legume, măsline, „mâncare de la ţară, varză fiartă cu ceapă”, iar ca desert „smochine şi fructe”.
Socrate spune: “În acest fel, petrecându-şi zilele în linişte şi o stare de sănătate bună, ei vor trăi după toate probabilităţile până la o vârstă înaintată…”.
Glaucon îi răspunde că o asemenea alimentaţie ar fi potrivită „ pentru porci” şi că cetăţenii ar trebui să trăiască „ într-un mod civilizat”. El continuă: “Ei ar trebui să stea culcaţi pe divan… şi să-şi primească mâncarea şi desertul conform alimentaţiei moderne”. Cu alte cuvinte, cetăţenii ar trebui să-şi permită luxul de a consuma carne.
Socrate îi dă replica: “Dacă vrei să ai parte de un oraş ai cărui locuitori să sufere de inflamaţii…. În plus, am avea nevoie de un număr mare de animale, pentru cei care vor dori să le mănânce, nu-i aşa?”
Glaucon îi răspunde: “Desigur.” Socrate continuă: “În aceste condiţii, nu crezi că vom avea nevoie de mai mulţi oameni pricepuţi la medicină, dacă vom adopta acest regim, şi nu celălalt?” Glaucon nu poate tăgădui: “Aşa este”.
Socrate continuă şi spune că „acest oraş obişnuit să trăiască în lux va duce lipsă de terenuri din cauza nevoii de suprafeţe tot mai mari, necesare pentru creşterea animalelor pentru hrană. Această lipsă îi va determina să ia pământ de la alţii, ceea ce ar putea genera violenţă şi război, şi implicit o mai mare nevoie de justiţie”.
Mai mult, spune Socrate: “Când haosul şi bolile abundă într-un oraş, nu sunt sălile de judecată şi cele de vindecare deschise?, şi nu ajung Legea şi Ştiinţa Medicală să capete o importanţă excesivă, în condiţiile în care un număr din ce în ce mai mare de oameni se consacră cu zel acestor profesii?”.

Redând această discuţie dintre Socrate şi Glaucon, Platon arată foarte clar că, în cazul în care consumăm produse de origine animală, o facem pe riscul noastru. Este absolut remarcabil faptul că unul din cei mai mari filosofi ai lumii a condamnat consumul de carne cu aproape 2500 de ani în urmă, dar încă şi mai interesant este faptul că puţini oameni cunosc această poveste.
Cum se face că Socrate a prezis viitorul cu atâta acurateţe? El ştia că un consum de carne sau de produse de origine animală nu poate duce la o sănătate bună şi la prosperitate. Senzaţia falsă de lux şi belşug oferită de posibilitatea de a mânca produse de origine animală nu poate conduce decât la o cultură în care există boală, durere, dispute referitoare la terenuri, avocaţi şi medici.
Descrierea aceasta corespunde perfect multor probleme cu care se confruntă societatea modernă de astăzi din România şi nu numai, când la fiecare colţ de stradă găsim deschisă câte o farmacie. Cum se face că am uitat aceste lecţii ale trecutului? Am parcurs orbeşte aceşti 2500 de ani, clădind o societate aşa-zis „modernă”?
Uităm adesea că DUMNEZEU a creat doar ce este viu. Păcatul a „adăugat” anormalitatea neviului – a morţii.
Se observă astfel că boala trupească îşi are originea în negativitatea stărilor sufleteşti şi, în ultimă instantă, în păcatul înţeles ca „despărţire” de Dumnezeu, dar şi prin consumarea de alimente lipsite de viaţă, a căror viaţă a fost distrusă printr-o procesare necorespunzătoare.
Consumul de alimente cât mai apropiate de starea lor naturală – iată cheia către o alimentaţie corectă şi benefică pentru organismul uman şi nu numai.
Alimentaţia poporului român, în trecut
Medicul antic Galenus remarcă de asemenea faptul că „natura este cel mai bun doctor, pentru că ea vindecă trei sferturi din toate bolile….” El ne atrage atenţia asupra necesităţii regăsirii drumului spre plantele medicinale, pe care Dumezeu ni le dăruieşte după bunătatea Lui. Într-o vreme în care ne îndepărtăm tot mai mult de modul de viaţă natural, suntem ameninţaţi , în prezent, de boli grave din cauza unei atitudini greşite în faţa vieţii. Ştiau oare strămoşii noştri acest lucru?

Dar să vedem ce se întâmpla, în acel timp, în spaţiu geto-dac.

O minuţioasă cercetare în domeniu ne-a fost oferită de către medicul Ion Caludian, în lucrarea „Alimentaţia poporului român” apărută la Editura Fundaţiei pentru literatură şi artă „Regele Carol II” în 1939.
Dr. Caludian – nutriţionist de renume modial , fost expert al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie , doctor în medicină al Facultăţii din Bucureşti – o voce competentă ce a adus la lumină cercetări istorice care au confirmat în mod clar că poporul geto-dac era un „popor mâncător de lapte”, fapt demonstrat şi de ocupaţia de bază: creşterea animalelor, alături de agricultură.
Simion Mehehinti-Soveja, în cartea sa „Creştinismul Românesc” , adaos la „Caracterizarea etnografică a poporului roman”, precizează:
„O parte dintre locuitorii Carpaţilor trăiau în cea mai mare cumpătare, nutrindu-se cu poamă, lapte, miere, bureţi, ferindu-se de sânge şi de carne. …Erau respectaţi ca o clasă superioară şi purtau pe cap căciulă împletită din fire de lână.”
Columna traiană ne arată pe însuşi Decebal cu căciulă la fel, ceea ce dovedeşte de câtă cinste se bucurau aceştia în faţa poporului roman şi nu numai. Nu în zadar, chiar grecii îi numeau „nemuritori”. Este un lucru de care nimeni nu se poate îndoi şi care se evidenţiază din toata istoria geto-dacilor că: „râvna religioasă a fost de când lumea caracterul preacumpănitor al firii lor. Evlaia aceasta, cunoscută de când lumea , ne dă dreptul să considerăm pe stramoşii noştri daci aproape ca un fel de creştini înainte de creştinism” – completează în cartea sa Simion Mehehinti-Soveja.

Trecerea de la grâu la mei

Odată cu năvălirea romanilor, populaţia din zonele ocupate s-a retras în munţii şi dealurile submuntoase pentru a nu fi subjugată.
De la grâul consumat pe timpul lui Burebista , trecem la alt sistem de alimentaţie – declara prof. Dr. Iulian Mincu din cadrul Institutului Naţional de Diabet , Nutriţie şi Boli Metabolice „Nicolae Păulescu”. „Strămoşii noştri au fost nevoiţi să găsească o alternativă la grâu, pentru că acesta nu se putea cultiva nici în munţi, nici pe dealuri. Aşadar, au trecut la mei. După anul 400-500 d.Hr a apărut cultura de mei, care s-a menţinut până la introducerea porumbului adus din America (secolul al XVII-lea)” – adaugă prof dr. Iulian Mincu fost ministru al sănătaţii în perioada 1992-1996.
Se ştiu astăzi calităţile extraordinare pe care le are meiul. El este cereala cea mai bogată în vitaminele A, B5, B2, PP, conţinând şi numeroase minerale, în special magneziu şi zinc, dar şi potasiu, fier, siliciu, motiv pentru care ar trebui să intre astăzi în meniul nostru din ce în ce mai des. Meiul are totodată şi un efect pozitiv asupra rinichilor, previne formarea calculilor biliari, protejează sistemul gastro-intestinal, stimulează sistemul nervos, contribuie la sănătatea oaselor, a dinţilor şi a părului. Combate halena, care este semnul unei digestii lente sau a proliferării bacteriilor şi microbilor, iată dovezi descoperite de ştiinta modernă pe care stramoşii noştri le ştiau deja.
Medicul Ion Caludian precizează în lucrarea sa că, deşi românii creşteau multe animale , ei erau vegetarieni. Păstorul „nu era dispus să-şi împuţineze turma” care era „propriul său capital, ci se mulţumea cu „dobânda” adică laptele, lâna. Ciobanul român sacrifica doar animalele bolnave.
Mâncarea era bazată în special pe mei cu toate beneficiile prezentate. Toate erau preparate în mod natural. Elevarea spirituală a poporului se menţinea atunci la cote ridicate. O sută de ani mai târziu, un misionar catolic ce a vizitat Muntenia spunea, în 1670, că „ tot acel popor se hrăneşte cu pâine de mei, iar Mihai Viteazul era poreclit de saşi, Mălai – Vodă”.
Porumbul şi cartoful, odată păstrunse în spaţiul românesc, schimbă ordinea alimentară. Apariţia porumbului ( sec XVII-XVIII) şi ulterior a cartofului (sec XIX) a reprezentat un punct de cotitură în alimentaţia românilor şi a evitat o criză economică gravă” afirmă prof.dr. Iulian Mincu.
În alimentaţia ţăranului, meiul a fost înlocuit de porumb, pentru că avea un gust mai bun , iar productivitatea era mai mare, dar totuşi inferior ca aport de vitamine şi minerale.
Astfel, consumul excesiv de porumb , fără a fi combinat cu alte alimente, a generat pelagra – o boală apărută ca urmare a carenţei de vitamine caracteristică populaţiilor sărace. „În secolul al XIX-lea, alimentul de bază al ţăranului român era mămăliga din făină de porumb, la care se mai adăugau fasole, varză, ceapă, usturoi, lactate şi miere. El mânca foarte rar carne şi doar ocazional ouă pentru că , în general , acestea erau produse destinate pieţei, el le vindea, nu le consuma“.

Reducerea la minim a consumului de carne
După 1829, cultivarea cerealelor a luat avânt în detrimentul creşterii animalelor. Boierii români au fost obligaţi, până în 1829, să vândă turcilor grâu ieftin. Schimbările în plan economic au loc după ocupaţia militară rusă a Ţărilor Române, impusă în anul 1829. Atunci s-a intensificat cultivarea cerealelor – grâu, porumb, orz, mei – care erau însă destinate exportului.
Micşorarea păşunilor a dus astfel la mişcorarea efectivului de animale crescute şi implicit la diminuarea consumului de lapte şi produse lactate. Prin pierderea mijloacelor străvechi de alimentaţie, în care laptele juca rolul principal, s-a accentuat vegetarianismul, cu reducerea la minim a consumului de proteine de origine animală.
Făina de grâu, principala cereală exportată, era folosită de orăşeni şi de ţăranii mai înstăriţi .„Pâinea albă figurează ca un fel de prăjitură pentru copii, când sunt bolnavi. Cozonacii, plăcintele se fac numai în zile cu o mare semnificaţie spirituală ca Paştele şi Crăciunul”,afirma dr. Grigore Benetato, la începutul secolului XX, evidenţiind astfel legătura strânsă pe care ţăranii o aveau cu Divinitatea.
Alexander Reinhardt aminteşte în lucrarea sa „Poveţele maicii Sofronia” depre această legatură cu Divinitatea şi despre „o ştiinţă străveche a plantelor medicinale” în tradiţia românească.
El ne vorbeşte despre terapia simultană a sufletului şi a trupului; pentru aceasta ,“orice boală porneşte dintr-o problemă spirituală, iar procedeele de vindecare care se adresează numai trupului nu au, din acest motiv, decât puţini sorţi de izbândă.”

Remediile terapeutice ce ţin de alimentaţie şi mişcare sunt, astfel, întregite prin terapie sufletească, o reconectare cu Dumnezeu în ambianţa acelor vremuri. De asemenea, Ovidiu Bujor pune în atenţie în cartea sa „ Farmacia Casei. Terapia Naturală” – un aspect referitor la „terapia naturală a populaţiilor străvechi de pe teritoriul patriei noastre: conceptul terapiei integrale, înţelegând prin aceasta terapeutica psiho-somatică aplicată întregului organism şi sufletului, nu numai organul afectat”.

Prepararea alimentelor prin fierbere
Medicul Gheorghe Crăiniceanu descrie în lucrarea sa „Igiena Ţăranului Român” (1895) că mămăliga era „stâlpul casei”, iar legumele erau „cel mai uzitat şi mai plăcut adaos”.
Pe lângă mămăligă , cu cartofi sau cu lapte, ţăranii mai mâncau fasole păstăi sau boabe, în special în vremea posturilor – pe care le ţineau cu sfinţenie – varza, castraveţi, ambele proaspete sau murate, lăptuci, ştevie, urzici sau susai. Dovleacul se consuma, în special, în postul Craciunului. Ca şi în prezent , în secolul XX ţăranii îmbunătăţeau gustul mâncărurilor cu ceapă, praz, ardei , patrunjel, hrean, usturoi, mărar, leustean, oţet, zeamă de varză sau borş in funcţie de zonă.
În zilele de sărbătoare, ţăranii consumau peşte, provenit în special din Dunăre, pentru care dădeau în schimb malai, dar şi melci, raci şi scoici pe care le procurau din iazuri şi apele curgătoare de munte.
În privinţa tehnicii de preparare a alimentelor, medicul Ion Claudian precizează în lucrarea sa apărută în 1939 că „prăjirea alimentelor este relativ recentă, de bază fiind fierberea“. Se consuma frecvent ulei de in, de cânepă şi de rapiţă, cu toate beneficiile aduse prin conţinutul lor de acizi graşi esenţiali.

Situaţia se schimbă după 1940, când grâul ia locul porumbului. Seceta şi lipsurile datorate industrializării rapide şi mutării forţate a 55% din populaţia ţării la oraş au lăsat amprente destul de adânci în stilul de viaţă al românilor.
La finalul studiului său prof.dr. Ion Caludian remarca urmatoarele repere fundamentale ale liniei dominate culinare ale românilor:
“Aşa cum se prezintă astăzi (1940) alimentaţia ţăranului român este caracterizată astfel: – o hrană monotonă, de tip predominant vegetarian; – lipsa obiceiului panificaţiei, având porumbul ca bază de alimentaţie.”
Totuşi în acest fel au fost evitate o bună perioadă de timp proliferarea aşa ziselor boli ale abundenţei – cu care ne confruntam astăzi – boli cardio-vasculare, obezitate, neoplasm de diferite tipuri , etc.
Da, este adevărat că pe atunci existau şi o gramadă de boli ale sărăciei (pneumonia, boli gastro-intestinale, boli parazitare, pelagra, etc), dar nu de amploarea bolilor abundenţei din ziua de azi. Constatăm aşadar, că strămoşii noştri consumau cu precădere hrană de origine vegetală, ei se alimentau cu alimente puţin procesate termic cu toate avantajele ce decurg din adoptarea acestui stil de viaţă.

Cum vom scăpa de bolile „abundenţei”

Niciodată până acum nu a existat un procent atât de mare al deceselor cauzate de bolile „abundenţei”, de un stil de viaţă bazat pe consumism şi de excluderea sacralizării alimentaţiei din viaţa de zi cu zi. Oare la această abundenţă se referea Socrate cu 2500 de ani în urmă, atunci când ne-a descris o societate plină de medici şi de avocaţi care se luptă cu probleme cauzate de faptul că oamenii trăiesc în „lux” consumând carne şi în mod exagerat orice proteină de origine animală?
Dispunem la ora actuală de dovezi profunde şi multiple care arată că o dietă pe bază de alimente integrale de origine vegetală este cea mai bună în prevenirea şi vindecarea neoplasmului, a bolilor autoimune, a bolilor de rinichi, a diabetului, a oaselor, ochilor şi creierului. Avem acum dovezi ştiinţifice a ceea ce strămoşii noştri ştiau deja şi aplicau în viaţa lor cotidiană, care va fi atitudinea noastră?

Observăm astfel că istoria se repetă…, am atins un punct în istoria noastră în care obiceiurile proaste – ale societăţii consumiste de astăzi – nu mai pot fi tolerate . Totuşi, cred că, de această dată, suntem din ce în ce mai pregătiţi să ne schimbăm stilul de viaţă.
Imaginea publică a vegetarianismului se îmbunătăţeşte în mod constant, informaţiile circulă cu o mai mare rapiditate. Apropierea de Divinitate şi conştientizarea beneficiilor abordării stilului de viaţă vegetarian sunt din ce în ce mai necesare, chiar indispensabile, aş putea spune. Iată calea , deschisă de strămoşii noştri, pe care este cel mai indicat să mergem.
Dar vorba lui Seneca: Suferim de boli vindecabile (sanabilibus aegrotamus malis) , iar unul din leacurile cele mai sigure este întoarcerea la „creştinismul nostru românesc”, izvorât din evlavia poporului dac, dându-i cât mai repede puterile de altădată.
Avem nevoie doar de credinţă şi de dorinţa de a face schimbarea. Cum vor arata nepoţii noştri peste 100 de ani? Numai timpul ne va spune acest lucru. Ştiu doar un singur lucru , că viitorul începe astăzi….. şi că acesta depinde de fiecare dintre noi.
Circulaţia facilă a informaţiei în ziua de astăzi şi elevarea spirituală a noastră, a tuturor, vor lăsa, fără îndoială, o amprentă importantă asupra stilului de viaţă în societatea viitorului.
Să privim cu dragoste în urmă la înţelepciunea strămoşilor noştri, să preluăm informaţiile corecte şi benefice pe care să le completăm cu dovezile ştiinţifice de astăzi şi astfel să ne construim un viitor mai liniştit, în pace, lumină şi iubire.
Să privim cu bucurie în viitor şi să ne străduim să asigurăm prin aceasta condiţiile optime pentru elevarea spirituală maximă a urmaşilor noştri.
Adriana Munteanu

Cum să deslușești misterul subconștientului

By | | , , , ,
13 Comments

MISTERUL SUBCONŞTIENTULUI

MISTERUL SUBCONŞTIENTULUI

 Subconştientul nostru deţine în profunzimile sale soluţii la toate problemele care ne frământă şi ne poate îndeplini orice dorinţă, proporţional cu intensitatea încrederii. El este servitorul, constructorul şi susţinătorul corpului. Dacă învăţăm cum să ne folosim de el şi în ce mod să-l comandăm, el ne poate ridica pe culmi nebănuite, asigurându-ne mereu succesul. În această direcţie, o modalitate simplă, dar extrem de eficientă, de a dinamiza subconştientul şi de a amplifica puterea de manifestare a acestuia, este sugestia. Sugestia poate fi deci considerată ca fiind unul dintre procesele fundamentale ale manifestării. Sugestia, ca fenomen de rezonanţă cu anumite energii, mai mult sau mai puţin subtile, a apărut odată cu Natura şi este la fel de puternică precum aceasta.

Fiecare mişcare, de exemplu, o facem prin sugestie. Mai întâi gândim şi apoi acţionăm. Mai întâi facem planuri şi apoi le realizăm. Cunoştinţele şi experienţele personale, sau, altfel spus, tot ce am acumulat până în prezent, se datorează puterii complexe a sugestiei. Însuşirea acestor cunoştinţe sau noţiuni se face prin puterea sugestiei. Chiar şi inspiraţiile geniale, care ni se par spontane, ne sunt date prin puterea sugestiei care emană permanent de la energia infinită sau mentalul macrocosmic.

***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***

Ştiinţa angrenării subconştientului folosind puterea sugestiei pozitive ne va ajuta să pătrundem gradat şi din ce în ce mai lucid în profunzimile enigmatice ale subconştientului. Vom reuşi să ne cunoaştem adevărata natură şi atunci ni se va dezvălui realitatea infinită şi eternă din afara noastră. Dinamizaţi subconştientul prin gânduri pozitive, prin sugestii benefice! El va începe să lucreze fidel, precum un servitor care, prin munca sa, asigură prosperitatea stăpânului. Dacă vom programa subconştientul în aşa fel încât fiinţa noastră să cunoască starea de fericire, el își va angrena propriile resurse interioare, va declanşa mecanisme psiho-mentale subtile şi va genera, prin procese de rezonanţă, acorduri cu energia subtilă, corespondentă stării de fericire.

PUTEREA SUBCONŞTIENTULUI  –  Henri Durville

Motto: „Ceea ce cauţi în alţii sau în afara ta, se află în tine, rătăcitorule”.

Ceea ce există deja în tine, se află pretutindeni, ceea ce nu există în tine, nu se află nicăieri. Toate comorile Universului sunt înlăuntrul tău. Caută cu fervoare în tine însuţi puterea sau răspunsul la care aspiri, pe care inima ta le doreşte şi, direct proporţional cu credinţa ta, vei primi ceea ce vrei. Marele secret, caracteristic geniilor şi tuturor oamenilor cu adevărat mari din toate epocile, este capacitatea lor uluitoare de a intra în contact, fie conştient, fie în mod spontan, cu puterile nesfârşite ale subconştientului, eliberându-le. Dacă poţi face la fel, vei fi capabil de performanţe extraordinare. Subconştientul tău deţine deja, în profunzimile sale latente, soluţiile perfecte la toate problemele care te frământă şi îţi poate îndeplini, direct proporţional cu intensitatea încrederii, orice dorinţă. Cel mai bun mod de convingere este, de exemplu, să-i sugerezi ferm înainte de a adormi: Vreau să mă scol la ora 6 dimineaţa şi vei constata că te trezeşti exact la această oră.

Subconştientul tău este servitorul, constructorul şi susţinătorul corpului; dacă înveţi cum să te foloseşti de el şi în ce mod să-i dai comenzi, el te poate ridica, aproape fără efort, pe culmi nebănuite, asigurându-ţi mereu succesul. Orice gând este o cauză care, mai devreme sau mai târziu, va produce efecte bune ori rele, după cum a fost conţinutul său. Orice trăire proprie sau stare interioară pe care o remarcăm în mod pasiv este efectul sau rodul prezent ale anumitor gânduri din trecutul nostru îndepărtat sau apropiat. Toate aceste fructe, dulci sau amare, pe care le merităm pe drept şi cu care conjunctura momentului ne obligă să ne hrănim, pentru a simţi astfel consecinţele acţiunilor noastre, constituie ceea ce ignorantul numeşte DESTIN sau SOARTĂ, iar yoghinul, KHARMA.

***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***

Viaţa este o modalitate de cunoaştere.

Eşti asemănător unui căpitan aflat pe mare care îşi conduce vasul. Trebuie să dai ordine (gânduri, imagini, trăiri, aspiraţii) clare şi ferme mentalului subconştient care controlează, intermediază şi conduce majoritatea experienţelor vieţii tale. Atât acţiunile pe care le-am comis, cât şi gândurile pe care le-am avut în trecut ne urmează ca o umbră, producând rezultate bune sau rele, în funcţie de natura lor iniţială. Nici în aer, nici în adâncul oceanului, nici în cea mai ascunsă peşteră sau pe vârful muntelui nu există loc în care omul să poată scăpa de consecinţele acţiunilor şi gândurilor lui. Consecinţele nu vor înceta să se deruleze şi astfel, făptuitorul va avea, la rândul său, partea care i se cuvine din fericirea sau suferinţa pe care a produs-o. Înţelegând aceasta, trebuie să căutăm să nu facem rău nimănui, nici măcar în gând.

Nu întrebuinţa niciodată formulări interioare de felul: “nu am mijloace” sau “îmi este imposibil” sau “niciodată n-am să pot”, în care să crezi, complăcându-te să-ţi accentuezi aparenta fatalitate prin aceste afirmaţii paralizante. Subconştientul te va asculta şi va crea prompt premisele pe care doar tu le-ai gândit, aducându-le din domeniul posibilului la realizare efectivă. Astfel, la propria ta comandă, subconştientul va face ca într-adevăr să-ţi lipsească mijloacele de a realiza sau obţine ce urmăreşti. Caută să te convingi că totul este posibil, prin angrenarea puterii mentalului tău de a comanda subconştientului. Reţine însă că, deşi totul îţi e posibil, nu orice îţi e permis (în sensul că nu trebuie să încalci niciodată legile naturale ale firii). Multor oameni le este mai uşor să-şi regrete greşelile, complăcându-se în suferinţă, convinşi fiind, în mod prostesc, că acesta le este destinul, decât să-şi dea osteneala să evite pe viitor eroarea ce le-a modificat destinul, schimbându-şi-l astfel în bine.

Cu ochiul minţii aţintiţi ferm asupra ideii de BINE, forţează-te să o asimilezi. Succesul spiritual, care îţi va încorona orice virtute, este întocmai ca o operă de artă, iar înţelepciunea se aseamănă unui sculptor genial. Materia care va căpăta forma gândurilor noastre e sufletul uman sau subconştientul, iar modelul pe care îl imită e Absolutul. Fără elevarea sufletului, nu putem realiza nimic bun.

Legea fundamentală a vieţii, care îţi permite să înfloreşti, este Legea încrederii depline în sine. Încrederea numai într-un ajutor exterior atrage, mai devreme sau mai târziu, suferinţa. Singură, încrederea fermă în sine generează forţă şi bucurie. Această încredere îţi asigură, totodată, sprijinul exterior de care ai nevoie. Încrederea în propriile forţe, care există în stare latentă în microcosmosul tău lăuntric, este o stare mentală de o putere irezistibilă, întreţinută cu perseverenţă de conştiinţa ta, care percepe într-o oarecare măsură legătura cu energiile puternice ale Sinelui tău Suprem. Pe cât îţi este posibil, nu crede niciodată că ceva sau cineva îţi poate face rău. Căci ceea ce gândeşti intens şi crezi cu convingere că ţi se va întâmpla, aşa va fi, datorită încrederii tale. Nefericirea în care crezi, complăcându-te să o consideri fatală, va atrage noi nefericiri. Neşansa în care crezi va atrage alte neşanse.

De ceea de ce ţi-e frică nu vei scăpa şi vei atrage, mai devreme sau mai târziu, tocmai ceea ce crezi ca ţi se va întâmpla rău, iar această tragică desfăşurare va fi realizată de subconştientul tău, care va executa întocmai ce gândeşti şi crezi. Înţelegând bine acest aspect, caută să elimini din tine orice frică, fiindcă o fiinţă temătoare e o fiinţă slabă, iar o fiinţă slabă e un pericol nu numai pentru ea însăşi, ci chiar pentru întreaga ambianţă în care există, deoarece o va „polua” cu energiile sale psihice înspăimântătoare. Să crezi cu convingere în puterea fantastică a subconştientului tău, îţi va permite să-ţi armonizezi existenţa, te va vindeca şi fizic şi psihic. Nu uita că vei fi aşa cum vei crede cu fermitate. Ceea ce gândeşti ţi se va întâmpla, mai devreme sau mai târziu. Schimbă-ţi fundamental modul de a gândi şi vei constata cu uimire că îţi poţi modifica existenţa.

Gândeşte-te întotdeauna numai la bine şi binele te va urma ca o umbră, pretutindeni. A te lăsa cuprins de frică sau a gândi răul înseamnă a-l atrage prin rezonanţă, datorită punerii la unison cu acesta. Eşti reflexia fidelă a propriilor gânduri şi convingeri. Eşti ceea ce gândeşti, aspiri şi crezi cu fermitate. Cunoaşte-te pe tine cât mai profund şi abia după aceea vei reuşi să-i cunoşti, atât pe ceilalţi, cât şi universul în care exişti. Marea majoritate a oamenilor judecă lucrurile, fenomenele, pe ceilalţi şi chiar pe ei înşişi după propriul lor nivel superficial de gândire şi simţire; din această cauză, cel mai adesea ei îşi imaginează totul eronat.

Subconştientul tău este ca un servitor credincios, care nu discută cu tine în contradictoriu. El acceptă, în mod necondiţionat, tot ceea ce mentalul tău conştient gândeşte şi crede cu convingere. Dacă mentalul tău se concentrează bine, vei avea puterea de a alege cunoaşterea, armonia, fericirea. Mentalul tău conştient este paznicul căii de acces spre subconştient. În mod normal, prima lui funcţie ar trebui să fie aceea de a ocroti subconştientul, astfel încât în el să nu ajungă să se imprime idei false, convingeri perverse sau gânduri negative. Înţelegând aceasta, gândeşte-te mai mult la ce este frumos şi perfect în lume. Sentimentul de admiraţie resimţit cât mai des te elevează şi te umple de sublim. Prin rezonanţă, întotdeauna sufletul tinde să se ridice la înălţimea a ceea ce admiră.

Sugestiile, părerile, convingerile sau remarcile altora n-au nici un fel de putere asupra ta, în sensul de a te putea influenţa, atâta timp cât nu eşti la unison, pentru a rezona cu energiile pe care le evocă sau le manifestă ei. Singura putere stăpână este gândul tău, care poate accepta sau respinge prompt aceste sugestii. Poţi alege să nu să iei în consideraţie ceea ce nu vrei, refuzând să crezi ceea ce nu doreşti sau consideri fals, continuând să-ţi afirmi mai departe binele şi armonia. Supraveghează atent ceea ce gândeşti, simţi şi faci, în virtutea legii acţiunii şi reacţiunii (mai curând sau mai târziu, vei răspunde pentru ceea ce faci, atât ţie însuţi, cât şi lumii în care trăieşti). Cel care comite un rău, o nedreptate altuia, îşi provoacă tot atât de mult rău şi lui însuşi. Intelectul tău nu este rău.

Nici o formă sau energie a naturii nu este fundamental rea. Totul depinde de intenţia pe care o ai şi de modul în care te serveşti de forţele naturii, care sunt perfect neutre, ca şi electricitatea, care poate să folosească la iluminat, sau la construirea unor arme ucigătoare. Nu rata şansa de a face ceva extraordinar. Sufletul care nu are un ţel bine conturat se risipeşte. Încearcă să te depăşeşti. Bineînțeles că e rău să eşuezi, dar e şi mai rău să nu încerci niciodată să reuşeşti. Pe cei îndrăzneţi, conjuncturile favorabile îi ajută să-și atingă ţelul propus. Totodată, caută să-ţi alegi cu grijă gândurile sau ideile. Atunci când iei o hotărâre, chibzuieşte bine şi nu te grăbi, pentru a nu regreta după aceea.

Dacă vei reuşi să fii pe deplin stăpânul propriului mental subconştient, vei deveni stăpânul propriului destin. Dacă îţi controlezi subconştientul, devii spontan un model pentru ceilalţi şi-i poţi ajuta. Aminteşte-ţi că în orice moment ai posibilitatea alegerii. Alege iubirea în locul urii. Alege sănătatea în locul bolii. Alege fericirea în locul suferinţei sau plictiselii. Alege existenţa spirituală pură în locul unei vieţi banale şi cenuşii. Păstrează-ţi o puritate şi o spontaneitate de copil. Când ai încetat să mai fii copil, eşti deja un suflet mort. Tot ceea ce mentalul tău conştient acceptă ca adevărat şi crede ferm, subconştientul, la rândul său, va accepta imediat să realizeze, dând viaţă şi expresie ideii sau gândului imprimat în el. Gândul sau ideea este sămânţa. Subconştientul o va hrăni şi va face să apară, mai devreme sau mai târziu, fructul. De sămânţă depind roadele. Cine seamănă vânt, culege furtună.

Subconştientul controlează toate funcţiile vitale ale corpului tău, el cunoaşte deja răspunsurile şi soluţiile la problemele tale, dar nu te va ajuta decât dacă îl vei solicita în acest sens. El e un servitor care nu poate avea iniţiative atâta timp cât mentalul nu-i dă dispoziţii să acţioneze în acest sens.
Tot ce imprimi în subconştient prin gânduri, idei, imagini, aspiraţii, dorinţe se va realiza ulterior, mai devreme sau mai târziu, pe ecranul existenţei. În trecut, ţi-ai determinat, prin modul de a gândi, prezentul. Acum, clipă de clipă, îţi programezi şi îţi pregăteşti viitorul. Multe evenimente viitoare vor fi reflexia a ceea ce gândeşti acum.

***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***

Legea acţiunii şi reacţiunii, sau legea kharmei, este expresia armoniei universale. În virtutea acestei legi, gândurile sau ideile tale întreţinute în mentalul conştient sunt o acţiune la care, mai devreme sau mai târziu, va urma o anumită reacţie, care va fi de fapt răspunsul fidel al subconştientului tău la acele gânduri sau idei. Supraveghează-ţi gândurile şi evită să întreţii, în mentalul conştient, gânduri negative. Reacţiile care vor urma, vor fi expresia lor precisă în realitate. Frustrarea (stare pe care o resimte subiectul ca urmare a nerealizării unei dorinţe, nesatisfacerii unei trebuinţe, privării de ceva care îi aparţinea anterior în plan afectiv) survine atunci când subiectul se înşeală în speranţele sale. Dacă permiţi gândirii să se fixeze pe o fatală neputinţă, sugestionându-te că obstacolele sunt de nedepăşit, că amânările nu vor avea sfârşit, că greutăţile sunt de nesuportat şi crezi cu tărie toate acestea, subconştientul îţi va răspunde în consecinţă, furnizându-ţi, conform cu gândurile tale, dovezi pe care tu în continuare le vei crede cu şi mai multa fermitate, blocându-ţi astfel propriul tău bine. De aici, rezultă un cerc vicios, cu consecinţe nefaste, pe care tu l-ai pus în mişcare şi îl întreţii prin propriile idei pesimiste. În această situaţie, încăpăţânarea, suspiciunea bolnăvicioasă, neputinţa de a te răzbuna, disperarea, setea de a face rău devin otrăvuri cumplite şi sunt, fără îndoială, reacţiile cele mai periculoase. În orice situaţie te-ai afla, aminteşte-ţi că expresia sănătăţii sufletului este optimismul. Priveşte lumea ca pe un miraj şi consider-o un joc, un vis efemer.

Când într-adevăr vrei să reuşeşti ce ţi-ai propus, imaginează-ţi cât mai clar, încă de când te-ai hotărât ce vrei, deznodământul fericit, sfârşitul încoronat de succes al problemei tale. Imaginează-ţi viitorul şi caută să simţi cu anticipaţie bucuria împlinirii a ceea ce vrei să faci. Este esenţial să mentalizezi cu credinţă sfârşitul problemei, căci ceea ce gândeşti ferm anticipat, subconştientul va realiza – expresie finală a ceea ce ai gândit. Din potenţialul cerebral enorm cu care a fost înzestrat, omul foloseşte între 4 şi 30%. Restul rămâne neutilizat, în stare latentă. Printr-o gândire fermă, dinamică, poţi face să crească extraordinar de mult acest procentaj. Devii puternic atunci când ai o idee fixă justă. Aminteşte-ţi cât mai des această putere uriaşă care există în propria ta fiinţă şi convinge-te că ea poate fi mobilizată prin intermediul minţii. Nu precupeţi nici un efort pentru a o trezi.

Reuşitele tale depind de acest lucru. Vindecările miraculoase despre care sigur ai auzit sunt în marea majoritate datorate unei credinţe ferme, transmisă telepatic de vindecător sau de cel în cauză, prin dinamizarea subconştientului. În orice situaţie, sămânţa mentală a credinţei acţionează ca un declic în straturile subconştientului, unde va determina un proces inefabil de rezonanţă cu anumite focare de energie din macrocosmos. Majoritatea bolilor încep din minte. Nimic nu se manifestă în fiinţă fără să aibă anterior imprimat un arhetip mental corespunzător. Efectul sau manifestarea resimţită este rodul pe care-l culegem de pe urma seminţei mentale semănate mai demult în subconştient. Cele mai clare dovezi în această direcţie sunt date de medicina psiho-somatică. Simptomele caracteristice ale majorităţii bolilor pot fi provocate prin inducerea anumitor stări de sugestie hipnotică (letargie, catalepsie, somnambulism, transă).

Această gamă de fenomene create prin hipnoză, verificate în decursul timpului, dovedeşte puterea uriaşă a gândirii asupra subconştientului. În cazul hipnozei, gândul sau ideea sunt transmise telepatic de hipnotizator, iar manifestarea acestora se produce prin intermediul subconştientului, sub hipnoză, atunci când se suspendă propria responsabilitate sau posibilitatea controlului mental asupra subconştientului propriu. Dovada puterii gândului asupra subconştientului este clară aici. În cazul auto-hipnozei, îţi induci singur gândul sau ideea în mod ferm, iar realizarea acesteia se produce rapid, prin intermediul propriului subconştient. Atât hipnoza, cât şi autohipnoza sunt probe certe ale corelaţiei dintre mental şi subconştient. Un mental puternic şi intens focalizat prin concentrare poate influenţa cu uşurinţă prin rezonanţă subconştientul altei fiinţe umane. Aceasta este hipnoza. Misterul hipnozei şi al autohipnozei poate fi înţeles uşor în lumina acestor revelaţii. Cheia este concentrarea mentală, puterea gândului de a fecunda straturile subconştientului, atât cel propriu, cât şi al celui pe care vrei sa-l ajuţi prin sugestie, chiar telepatic, la distanţă. Un aport extraordinar, în cazul vindecării majorităţii bolilor şi în redobândirea stării de sănătate, o are credinţa fermă în finalizarea cu succes a procesului curativ.

O imagine mentală adecvată, reluată mereu cu încredere şi entuziasm, accelerează minunea grabnicei însănătoşiri. Amplificarea puterii curative sau regenerative este strâns legată de modul în care acţionăm. În caz de boală, caută să obţii starea de rezonanţă cu energiile binefăcătoare ale Naturii şi acţionează în deplină armonie cu ele. Astfel, Natura te va integra matern, ca pe una dintre creaţiile sale, sprijinindu-te din plin. Dacă vrei să trezeşti în tine şi să-ţi amplifici puterea de a vindeca, vei reuşi prin mărirea şi rafinarea magnetismul vital, adică activarea centrilor corespondenţi de forţă (chakrele). Atunci când vrei să produci asupra cuiva o influenţă curativă, imaginează-te drept releu prin care se manifestă energia binefăcătoare, pe care tu doar o tranzitezi, focalizând-o asupra fiinţei pe care urmăreşti să o ajuţi. Efectele sunt rapide atunci când încrederea ta în eficacitatea rezonanţei este mare, graţie integrării acţiunii tale în armonia legilor fundamentale ale existenţei.

Aplicarea legilor mentalului este, de asemenea, necesară pentru a genera reacţia corespondentă în subconştient. Prin credinţă fermă, survine cunoaşterea directă şi, graţie acestui proces, ţi se permite să obţii puterea dorită.
Evită orice tensiune, orice sforţare artificială, orice crispare sau constrângere mentală atunci când soliciţi ceva subconştientului. Înainte de culcare, adresează-i din nou subconştientului solicitarea mentală şi caută adormi cu sentimentul certitudinii că rugămintea ta va fi îndeplinită. În general, cauzele nereuşitei sunt: slaba energie, lipsa încrederii, inconsecvenţa în activarea subconştientului, imaginea mentală (gândul) imprecisă sau, din contră, efortul încrâncenat (steril). Cele trei faze ale realizării unei dorinţe prin dinamizarea puterii subconştientului sunt:

***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***

1. Considerarea lucidă şi materializarea atentă a problemei, în punctele ei majore;
2. Acceptarea plină de încredere a gândului că, în mod sigur, există o soluţie pe care subconştientul ţi-o va revela, permiţându-ţi îndeplinirea ei în sfera realităţii concrete;
3. Destinderea euforică, prin trăirea anticipată a bucuriei succesului, ce se bazează pe convingerea de nezdruncinat a unei reuşite depline.

Atenţie! Când există un conflict sau o opoziţie între imaginaţie şi voinţă, întotdeauna imaginaţia este cea care câştigă victoria, impunându-se triumfătoare, fie în bine, fie în rău. Atunci când voinţa ta este suficient de puternică, imaginaţia va putea fi controlată, iar conflictul anihilat.
Cel mai propice moment natural pentru a impregna şi dinamiza subconştientul prin intermediul unei idei sau a unei imagini clare, este starea de somnolenţă ce se instalează în faza trecerii de la starea de veghe la starea de somn. În acele clipe, legătura cu sfera subconştientului se poate realiza spontan. Când mentalul tău conştient este suficient de liniştit şi se poate focaliza cu uşurinţă, fii convins că poţi realiza, în scurt timp, prin intermediul subconştientului, ceea ce gândeşti ferm şi clar. Nu poate exista reuşită în bine fără o anumită pace a minţii.

Dacă îţi imaginezi, cât mai clar cu putinţă, un ţel sau un ideal, mai devreme sau mai târziu vei primi de la ambianţa cosmică infinită tot ceea ce îţi este necesar pentru realizarea acestuia. În multe cazuri, aceasta se întâmplă prin uimitoare coincidenţe, care pentru tine vor fi dovezi zguduitoare. Pentru a te mobiliza eficient, raportează-te la anumite modele care te entuziasmează. În majoritatea cazurilor, subconştientul a avut o contribuţie majoră în inspirarea geniilor umanităţii.

Atunci când o anumită problemă te preocupă mult, eşti suficient de atent asupra ei, focalizând-o lucid o durată adecvată de timp şi urmărind cu tenacitate soluţionarea ei, subconştientul va atrage magnetic către tine toate informaţiile şi datele necesare, referitoare la problema ta. Dacă mentalul tău e puternic dinamizat şi suficient de rafinat, subconştientul poate să-ţi ofere informaţii utile rezolvării aspectelor ce te preocupă, prin comunicări telepatice cu inteligenţe extraterestre evoluate, care există în lumile paralele şi cu care poţi interfera. În final, va apărea intuiţia, sau chiar soluţia clar definită. Ideea ferm anticipată a succesului în ceea ce urmărim să realizăm conţine deja energiile generatoare ale succesului ulterior. Persoanele care se consideră apriori norocoase aplică inconştient acest mecanism, care le uşurează mult reuşita. Abordează-ţi problemele din punctul de vedere al succesului anticipat şi subconştientul tău va fi orientat să-ţi materializeze triumful, încă de la început.

În funcţie de nivelul de forţă al subconştientului tău, ca şi de puterea ta mentală de mobilizare, reuşita sau răspunsul scontat nu se produc neapărat la câteva ore după formulare sau de pe o zi pe alta. Continuă cu perseverenţă să impregnezi subconştientul prin intermediul ideii-forţă şi nu abandona această sistematică solicitare decât după ce succesul final s-a concretizat în realitate. În unele situaţii, subconştientul se poate manifesta mai uşor în vis, sau chiar prin viziuni ce survin în stări de reverie. Acestea sunt răspunsuri la solicitările tale, formulate conştient sau subconştient.

Subconştientul poate fi comparat cu un magnetofon, a cărui bandă are menirea de a reflecta, exprima sau materializa fidel exact ceea ce am imprimat pe ea în trecut. Astfel, ceea ce mai demult am gândit doar, acum se întâmplă, fie în bine, fie în rău, după cum gândul a fost bun sau rău la origine. Fii întotdeauna binevoitor, plin de compasiune dacă e cazul, dar refuză să cedezi în faţa răului, căci acceptarea ta îţi va marca subconştientul, corupându-l încetul cu încetul, reflectând compromisurile pe care le-ai făcut cândva. Spiritul de împăcare cu ce-a fost nu serveşte la nimic, căci atrage după sine slăbiciune în sfera subconştientului.
În microcosmosul fiinţei tale, mentalul reprezintă nucleul sau focarul gânditor. Dacă puterea mentalului tău este foarte mare, vei fi pe deplin responsabil de felul în care gândeşti despre ceilalţi. Într-un asemenea caz, dacă fantezia îţi maschează realitatea obiectivă şi atribui cuiva în mod fals defecte sau vicii pe care de fapt nu le are, vei risca dublu:

a) Gândurile tale vor produce în subconştientul tău o imagine falsă, care va avea tendinţa să se materializeze în conformitate cu gândurile tale şi îţi va controla ulterior modul de percepere a omului respectiv, făcându-te şi mai mult să crezi că el este aşa cum ai intuit tu. Rezultă auto-halucinarea, care poate lua proporţii uriaşe, fiind alimentată de propria ta fantezie şi care te izolează complet de realitate. Ceea ce este dispare, iar ceea ce-ţi imaginezi devine pentru tine singura realitate;
b) Dacă cel despre care îţi imaginezi în mod eronat că are unele defecte sau vicii este o fiinţă slabă, el va fi influenţat telepatic de ceea ce gândeşti tu cu putere şi va avea tendinţa de a se lăsa modelat inconştient, transformându-se conform gândurilor tale. Rezultatul: chiar dacă respectivul nu prezintă înclinaţii pentru viciul sau defectul pe care tu ţi le imaginezi, acum tu-i generezi de fapt tendinţa în acea direcţie şi contribui la schimbarea lui în rău. Prin urmare, fii atent, deoarece gândurile tale negative, prin rezonanţă, se reproduc identic în subconştientul celuilalt şi îl afectează negativ.

Mentalul poate fi distrugătorul realităţii sau oglinda fidelă a ei. Gândirea ta, puternic dinamizată, va fi (chiar şi atunci când nu eşti pe deplin conştient) un formidabil agent creator atunci când acţionează la unison cu armonia macrocosmosului. Armonia şi beatitudinea generate prin tine se vor repercuta ulterior şi asupra ta, asigurându-ţi condiţii şi stări minunate, prin care creşterea ta spirituală va fi accelerată. Prin urmare, atât ce gândeşti despre ceilalţi, cât şi felul în care acţionezi în privinţa celor ce te înconjoară, se va reproduce ulterior, mai devreme sau mai târziu, în propria ta existenţă. Abia atunci vei simţi ce ai realizat anterior în privinţa lor, bucurându-te că ai acţionat bine, sau suferind, dacă ai greşit cumva prin gândurile sau acţiunile tale. Iată deci semnificaţia psihologică profundă a regulii de aur: Gândeşte despre alţii numai ceea ce ai dori ca ei să gândească despre tine, iar ceea ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.

Caută să atingi şi să-ţi menţii un cât mai profund echilibru emoţional. Acceptă ca pe ceva firesc faptul că alţii pot să nu gândească sau să perceapă ca tine. Respectă-i şi caută să-i ajuţi, luându-i de la nivelul la care se află. Aşa cum tu ai dreptul să fii în dezacord cu ei, şi ei au acelaşi drept.
Trăirile tale interioare, ce implică predominant gânduri, stări şi sentimente, sunt într-o foarte mare măsură cauza reacţiilor celorlalţi faţă de tine, produse spontan, prin rezonanţă, în subconştientul lor, care interferează telepatic cu al tău. Explicaţia simpatiilor sau antipatiilor la prima vedere ţine de armonia sau dizarmonia ce apare între două subconştienturi.

Doreşte altuia numai ceea ce îţi doreşti şi ţie şi vei constata o considerabilă schimbare în bine, atât în propria ta existenţă, cât şi în aceluia pe care astfel l-ai ajutat. Hrăneşte-ţi inima cu o bunăvoinţă fără limite pentru tot ce e viu şi vei constata cum creşte în tine o bucurie imensă, pe care o vei revărsa sub formă de iubire faţă de tot ce te înconjoară. „De fiecare dată când nu resimţi suferinţă la un rău care ţi se face, tot atâta rău moare în lume”. (BUDDHA). Prin urmare, atunci când eşti fericit în inima ta şi profund împăcat, ajungi să nu mai dispreţuieşti nici o acţiune şi astfel contribui la menţinerea ordinii şi armoniei în lume.

***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***

Un cocoşat, un orb sau un infirm inspiră milă. Ai milă şi de orbii mentali sau de infirmii spirituali. La nivel superior, a înţelege înseamnă a ierta. Iartă-i deci şi tu, pentru că acum nu ştiu ce fac, dar mai târziu, consecinţele îi vor obliga să-şi dea seama. Cunoaşterea înseamnă putere. A şti înseamnă a prevedea, iar a prevedea înseamnă a putea.
Numai tu singur te poţi eleva şi numai tu însuţi te poţi pedepsi. Precum roţile din faţă şi cele din spate ale unui car, ignoranţa merge prima, iar suferinţa o urmează. Viaţa nu pedepseşte. Omul ignorant este acela care se pedepseşte singur, prin falsele lui idei despre ceilalţi oameni, despre viaţă, divinitate, univers. Din cauza erorilor, el devine sclavul propriilor sale adevăruri, iar obişnuinţa îl împietreşte în această stare. Gândurile predominante sunt inevitabil creatoare şi, prin ideile sale, omul îşi poate provoca suferinţă sau se poate eleva.

Când vei ajunge să doreşti înţelepciunea tot atât de intens aşa cum un om, pe cale să se înece, doreşte aer sau ceva de care să se agaţe, atunci o vei primi. Te naşti doar cu două frici: aceea de a nu cădea şi aceea faţă de zgomotele bruşte. Toate celelalte sunt dobândite. Prin urmare, frica este de două feluri: normală şi anormală. Frica normală este un fel de sistem de alarmă, ale cărui rădăcini se află în instinctul de conservare şi ne este dată de Natură pentru a ne ocroti. Frica anormală sau dobândită ia naştere atunci când îi permiţi imaginaţiei să galopeze după bunul plac. Remediul constă în a-ţi induce şi menţine în sfera imaginaţiei anticipări benefice, controlate în întregime de tine. Atâta timp cât îţi stăpâneşti imaginaţia, conduci; când imaginaţia ajunge să te stăpânească, eşti fatal condus şi te simţi neputincios, ca un sclav. Învaţă să faci haz de fricile şi inhibiţiile tale. Este cel mai bun medicament şi această atitudine te va ajuta să le înfrângi şi să le faci să dispară. Râzi acum de ceea ce în trecut te înfricoşa, dar care astăzi nu te mai sperie.

Bătrâneţea nu este atât de mult legată de trecerea anilor, cât mai ales de aura înţelepciunii, de trezirea şi explorarea imenselor resurse latente ale subconştientului, urmărind transmutarea şi focalizarea acestor puteri pentru a trăi o viaţă plenară, fericită. Viaţa este numele pe care-l dăm unei miraculoase puteri invizibile, pe care în majoritatea cazurilor nu o înţelegem din punct de vedere al complexităţii ei. Răbdarea, stăpânirea de sine, bunătatea, blândeţea, iertarea, dragostea, abnegaţia, bunăvoinţa, credinţa, bucuria, înţelepciunea, fericirea, încântarea, înţelegerea – aceste calităţi nu îmbătrânesc niciodată. Cultivă-le, exprimă-le, amplifică-le, rafinează-le şi vei putea rămâne tânăr, atât cu spiritul, cât şi cu trupul, radiind cu întreaga fiinţă o fermecătoare perfecţiune. Îmbătrâneşti şi te ofileşti mult mai repede atunci când te închistezi în prejudecăţi aberante şi încetezi să mai visezi. Îmbătrâneşti când eşti irascibil, suspicios, egoist, răutăcios, certăreţ, gelos, deznădăjduit. Umple-ţi întreaga fiinţă de cunoaştere, iradiază lumina iubirii şi atunci tinereţea se va manifesta nestăvilit în tine. Fii conştient că eşti o fiinţă cu posibilităţi nelimitate. Gândeşte-te că eşti minunat!… sursa

MIHAI EMINESCU DOCUMENTE ŞI… ENIGMELE LOR

Misterul scrierilor poetului Mihai Eminescu

By | | , , , ,
1 Comment

Actualitatea celor de mai sus este evidentă.

MIHAI EMINESCU DOCUMENTE ŞI ENIGMELE LOR

ILIE TORSAN

În cartea „Mihai Eminescu. Sub imperiul numărului şapte”, Editura Universitară, Bucureşti, 2011, am analizat, statistic şi criptologic, un număr de documente referitoare la Eminescu.
Analiza ulterioară a acestui subiect şi noile date obţinute, m-au determinat să revin asupra temei, completând-o cu noi precizări care ni se par interesante.
În primul rând subliniem faptul că, demersul nostru concretizat în publicarea unor broşuri în care am analizat, din punct de vedere statistic şi criptologic, parţial, operele lui Eminescu, Coşbuc, Alecsandri şi Arghezi, a pornit de la următoarele adevăruri:
Se constată că se citeşte tot mai puţin, mai ales de către tineri, unele manuale şcolare, conţin date din ce în ce mai sumare privind viaţa şi opera marilor personalităţi ştiinţifice şi culturale româneşti.
În al doilea rând, într-o perioadă de permanentă tranziţie, de recesiune şi criză, România are nevoie, în tot mai mare măsură de oameni bine pregătiţi, cu solide cunoştinţe de specialitate şi de cultură generală. Progresele materiale depind în mod esenţial de productivitatea ştiinţifică, cât şi de întreaga sferă a culturii umane.
Iată cu câtă claritate erau văzute aceste adevăruri, într-o perioadă de cumpănă în progresul României – perioada de după încheierea războiului pentru independenţă.
Într-un articol dedicat proclamării independenţei absolute a României de către Corpurile legiuitoare, apărut în numărul 7 al Revistei ştiinţifice, din 15 mai 1877, se subliniază următoarele:„Astăzi că ţara s-a rostit, nu avem a ne teme de nimeni, afară de noi înşine, a noastră va fi răspunderea dacă nu vom lucra potrivit cu cerinţele situaţiei ce ne-am creat … Datoria şi interesele noastre vitale ne impun a dovedi lumii civilizate, care ne-a îmbrăţişat cu atâta căldură, că sântem vrednici de simpatiile sale, că pământul României este mănos nu numai pentru agricultură, dar pentru tot ce se numeşte cultura unui popor.”

Actualitatea celor de mai sus este evidentă.

Alături de descifrarea unor documente cu referire la Eminescu, din analiza unora dintre poeziile sale, vom evidenţia şi o serie de „întâmplări” sau „coincidenţe” interesante.
Adresându-ne cu prioritate tineretului, am folosit şi această metodă atractivă, incitantă, răspunzând curiozităţii fireşti a cititorului tânăr.
Referitor la aceste „coincidenţe” sunt necesare următoarele precizări:
Coincidenţele numerice sânt fapte obişnuite.
Dacă se studiază suficient de multe fenomene independente şi se caută corelaţii între ele, cu siguranţă că se vor găsi câteva asemenea legături. Dacă punem în valoare numai coincidenţele şi ignorăm efortul enorm şi încercările fără succes care le-au precedat, putem crede că s-a făcut o descoperire importantă. Dar de fapt este vorba despre ceea ce statisticienii denumesc „falsitatea enumerării circumstanţelor favorabile”. Este nevoie însă de multă îndemânare, răbdare şi spirit de observaţie pentru a găsi cât mai multe coincidenţe.Dar, îndemânarea, răbdarea, perseverenţa şi spiritul de observaţie, sunt calităţi utile în orice domeniu de activitate, este şi acesta unul dintre motivele pentru care le-am introdus în demersul nostru. Câştigul este şi mai mare atunci când obiectul de cercetare este poezia eminesciană.

În principal lucrarea se referă la „descifrarea” următoarelor documente cu referire la Eminescu:
„Celebra” epigramă a lui Macedonski, din 1883. Plecarea poetului, la tratament, la Viena în 1883.
Ediţia Princeps a poeziilor lui Eminescu, editată de Maiorescu în 1883,
Interogatoriul care i-a fost luat poetului în 1889.
În acest scop vom apela la metodele criptografice, mai concret la următorul cifru de substituţie simplă, cel mai simplu sistem criptografic.
Considerăm alfabetul normal ordonat şi rangurile literelor în această ordonare, adică:

A B C … P Q R … Y Z 1 2 3 … 16 17 18 … 25 26

Pentru cifrarea unui text, literele acestuia se înlocuiesc cu rangurile lor din alfabet şi acestora li se adună numerele corespunzătoare dintr-o „cheie de cifrare”. Dacă rezultatul adunării unei perechi de numere este un număr mai mare ca 26, din numărul respectiv se scade 26 şi se reţine diferenţa.Dacă rezultatul adunării este un număr negativ, la acesta se adună 26 şi se reţine rezultatul.Numerele astfel obţinute se înlocuiesc cu literele din alfabet care au aceste numere drept ranguri din alfabet, obţinând rezultatul cifrării deci criptograma.Următorul exemplu clarifică problema.

Să considerăm mesajul, VIS FRUMOS pe care-l cifrăm cu cheia, K = (-3, 8, 1, -10, 0, 0, 3, 8, 9).
Schematic cele de mai sus se scriu astfel:

V I S F R U M O S 22 9 19 6 18 21 13 15 19 -3 8 1 -10 0 0 3 8 9 19 17 20 -4 18 21 16 23 28

dar -4 + 26 = 22 şi 28 – 26 = 2, deci rezultatul cifrării devine:

19 17 20 22 18 21 16 23 2 S Q T V R U P W B

Descifrarea este operaţia inversă, deci din literele criptogramei se scad numerele care formează cheia.
În cele ce urmează schema de mai sus o vom scrie simplificat, scriind numai literele care urmează a fi descifrate, cheia de descifrare şi rezultatul descifrării.
Pentru documentele mai sus enumerate, acest sistem criptografic are următoarea particularitate în structura cheilor de descifrare:
numerele din chei cu care se descifrează consoanele sunt: (0, -7, 7, 28, -28);
numerele din chei cu care se descifrează vocalele sunt: (0, -14, 14, -4, 4).

Se observă că, dacă se elimină 0 (zero), cele două mulţimi sunt disjuncte, fapt care contribuie la eliminarea erorilor în procesul de descifrare. Mai mult, în afară de 4, numerele din aceste chei sunt multiplii numărului 7.
„Prezenţa” numărului 7 în toate aceste analize este dificil de explicat, dar sunt curioase următoarele coincidenţe legate de acest număr:
Mihai Eminescu propune în SĂRMANUL DIONIS, publicat în 1872, o măsurare având la bază numărul 7: „Dar vei fi băgat de seamă o împrejurare: cartea mea citind-o în şir, rămâne neînţeleasă… dar oriunde-i începe răsfoind tot la a şaptea filă, o limpezime dumnezeiască e în fiecare şir.”
ŞAPTE îşi are originea în limba sanscrită (vezi preocupările lui Eminescu în acest domeniu); în această limbă i se spunea SAPTA.
Antichitatea greacă preamărea şapte înţelepţi, printre care era şi Thales.
Preoţii Babilonului se închinau la şapte zei, corespunzând celor şapte aştrii: Soare, Lună, Marte, Mercur, Venus, Jupiter şi Saturn.
În numerologie, şapte este numărul totalităţii cosmice: 3 (CER) + 4 (Pământ) = 7
Septenarul reprezintă totalitatea vieţii morale, însumând cele trei virtuţi teologale: credinţa, nădejdea şi dragostea şi cele patru virtuţi cardinale: prudenţa, cumpătarea, dreptatea şi puterea.
Câteva exemple ale paradigmei septimale; săptămâna are 7 zile, distingem o gamă cu şapte sunete de bază, percepem şapte culori ale spectrului, şapte sunt minunile lumii antice, copacul cosmic al şamanismului are şapte ramuri, există şapte embleme ale lui Budha, câte şapte animale curate din fiecare soi vor fi scăpate de la Potop etc.în masonerie, în simbolistica modernă, 777 este semnul victoriei împotriva antihistrului.

Câteva exemple de prezenţă a numărului 7, în date strict legate de marele poet şi ziarist:
S-a născut sub zodia numărului 7. Suma cifrelor din anul 1850 este egală cu 14 = 7 x 2.
Numărul literelor din primul nume purtat, MIHAI EMINOVICI este 17 = 7 x 2.
Suma rangurilor din alfabet al consoanelor din numele Eminescu este, 13 + 14 + 19 + 3 = 49 = 7 x 7.
Suma rangurilor din alfabet al literelor din cuvântul POET este egală cu 56 = 7 x 8.
A avut preocupări serioase privind LIMBA SANSCRITĂ, expresie care are 14 = 7 x 2 litere. Suma rangurilor din alfabet al vocalelor din expresie este 21 = 7 x 3.
S-a afirmat ca ziarist la TIMPUL, suma rangurilor din alfabet al literelor din acest cuvânt este egală cu 91 = 7 x 13.
Titlul strălucitei nuvele fantastice, SĂRMANUL DIONIS conţine 14 = 7 x 2 litere.
A făcut studii de filozofie la VIENA şi la BERLIN, suma rangurilor din alfabet al literelor din aceste denumiri este egală cu 98 = 7 x 7 x 2.
A avut strânse legături cu JUNIMEA, denumire care are 7 litere.

Este legendară legătura sa cu VERONICA MICLE, suma cifrelor rangurilor din alfabet al acestor litere este egală cu 70 = 7 x 10.
A fost membru activ în SOCIETATEA CARPAŢII, pentru aceste două cuvinte, suma rangurilor din alfabet ale literelor lor sunt: 98 = 7 x 14 respectiv 77 = 7 x 11.

În finalul demersului nostru, am cercetat câteva poezii eminesciene pentru a evidenţia prezenţa, în textul lor, a numărului şapte, sub o anumită formă.
Astfel, în aceste texte, au fost căutate structuri din litere de forma: (a) B (b) … X (x), în care, A, B, …, X sunt litere sau n-grame, din text, iar, a, b, …, x sunt numere care arată câte litere din text separă literele consecutive din secvenţă, adică, A, B, …, X, secvenţă care se descifrează cu sistemul criptografic descris la început, pentru a obţine cuvinte sau expresii inteligibile.
În general vom căuta structuri de tipul celor de mai sus, în care, a = b = … = x = 7, sau pentru care numerele, a, b, …, x formează o secvenţă fibonaciană.
Referitor la acest tip de secvenţe facem următoarele precizări:
Şirurile numerice de tip Fibonacci, după numele matematicianului Leonardo Pisano Fibonacci (1175 – 1240), sunt şiruri definite prin recurenţă, pornind de la două numere, „a” şi „b”, astfel:

a, b, (a + b), (a + 2b), (2a + 3b), …

în care fiecare termen, începând cu al treilea, este egal cu suma celor doi termeni precedenţi.

Dacă a = b = 1 se obţine şirul clasic al lui Fibonacci, adică: 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, …

Important de reţinut este faptul că, limita acestui şir este celebrul „număr de aur”, având expresia:

(1 + √5) / 2 şi valoarea aproximativă, 1,618 …

Orice secvenţă formată din cel puţin trei termeni consecutivi dintr-un astfel de şir, se numeşte „secvenţă fibonaciană”.
De-a lungul istoriei, mulţi oameni de ştiinţă, matematicieni, fizicieni, biologi etc. s-au preocupat de aceste şiruri, găsindu-le numeroase aplicaţii, descoperind în acelaşi timp prezenţa lor numeroasă în natură.
Astfel, multe plante au aranjamentul frunzelor dispus după o secvenţă fibonaciană în jurul tulpinii. Anumite conuri de pin respectă o dispunere dată de numerele lui Fibonacci, iar secvenţa fibonaciană, 34, 55, 89, se întâlneşte în aşezarea seminţelor de floarea soarelui.
Numărul petalelor florilor este, cel mai frecvent, un număr aparţinând şirului lui Fibonacci; irisul şi crinul au câte 3 petale, trandafirul sălbatic, viorelele, lalelele au 5 petale, margaretele pot avea, cel mai frecvent 34 sau 21 de petale.
Exemple se întâlnesc şi în structura corpului uman.
Mâna are 5 degete, fiecare deget are 3 falange separate prin 2 încheieturi, aceste numere formează secvenţa fibonaciană, 2, 3, 5. În medie, dimensiunile falangelor sunt de 2 cm, 3 cm, 5 cm, în continuarea lor este un os al palmei care are în medie 8 cm, apare astfel secvenţa fibonaciană, 2, 3, 5, 8.

Deoarece demersul nostru se referă la Eminescu şi poeziile sale, vom puncta câteva exemple şi din acest spaţiu.
Numele poetului MIHAI EMINESCU, conţine 13 litere, primul cuvânt conţine 5 litere, iar al doilea 8 litere.
Suma rangurilor din alfabet al literelor din cuvântul, EMINESCU este egală cu 89, care este al 11-lea termen din şirul lui Fibonacci.
În poezia „Mănuşa (după Fr. Schiller)” relatarea intrării în arenă a combatanţilor are o structură fibonaciană. În al şaselea vers apare un LEU, în al 11-lea vers apare un TIGRU, iar în al 21-lea vers apar DOI LEOPARZI, numere care formează secvenţa fibonaciană, 1, 1, 2.
În basmul „CĂLIN NEBUNUL”, apar numere din şirul lui Fibonacci, dar şi secvenţe fibonaciene. Astfel apar 3 fete, 3 feciori şi 3 zmei.
Cantităţile de produse consumate de zmei sunt:

4 cuptoare de pâine, 4 boi, 8 – ” – 8 – ” –
12 – ” – 12 – ” –

4 antaluri de vin 8 – ” -12 – ” –

Pe coloane apare de trei ori secvenţa fibonaciană, 4, 8, 12.
Iată un exemplu de aplicare a şirului lui Fibonacci într-o poezie eminesciană.
Considerăm şirul format din cele 64 de litere ale primei strofe ale poeziei „SOMNOROASE PĂSĂRELE”, din care reţinem literele care au drept numere de ordine, termenii următoarei secvenţe fibonaciene, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55. Obţinem următoarele 9 litere la care le ataşăm rangurile pe care le au în alfabet:

S O M O A S L U N 19 15 13 15 1 19 12 21 14

Suma rangurilor din alfabet ale literelor de mai sus este egală cu 129, cât este suma rangurilor din alfabet din numele MIHAI EMINESCU, această sumă nu se schimbă dacă cel mai mic număr, respectiv 1, se scade din el dar în acelaşi timp îl adunăm la următorul număr ca ordin de mărime, respectiv numărul 12.
După această operaţie secvenţa numerică devine:

19 15 13 15 0 19 13 21 14

Din primele patru numere reţinem cifrele unităţilor, iar ultimele patru numere le copiem neschimbate. Înlocuim apoi cele opt numere cu literele din alfabet care au aceste numere drept ranguri în alfabet. Deci:

9 5 3 5 19 13 21 14 I E C E S M U N

Secvenţa finală, prin anagramare, conduce la numele EMINESCU.

În legătură cu rezultatele care vor fi prezentate, noi considerăm că acelea referitoare la documentele amintite, nu pot fi contestate, sau acest lucru s-ar putea face dar cu dificultate.
În privinţa rezultatelor obţinute din analiza unora dintre poezii, există următoarele posibilităţi:

rezultatele pot fi o consecinţă a structurii statistice proprii a limbii române, a unei succesiuni specifice a consoanelor şi vocalelor.

ele se pot datora întâmplării, fiind simple coincidenţe. unele dintre ele ar putea fi rezultatul unor acţiuni voluntare ale autorului, ştiut fiind faptul că, Eminescu a practicat acrostihul, dar unul mai estompat.
Dacă admitem că toate rezultatele obţinute din analiza poeziilor sunt simple coincidenţe, atunci este bine ca aşa să le privim, înţelegându-le şi practicându-le ca pe adevărate jocuri rebusiste, fiecare coincidenţă găsită îşi are farmecul şi frumuseţea ei, mai ales graţie efortului intelectual depus pentru a o afla.
Încercările de a găsi diferite interpretări ale acestor coincidenţe, ne îndepărtează de realitate.
Dar astfel de încercări au existat şi mai există; sunt oameni care şi-au făcut un mod de viaţă din acestea.
De exemplu, Carl Sagan în cartea sa „Creierul lui Broca”, Ed. Politică, 1988, consacră un capitol matematicianului american, Norman Bloom care afirmă că pe baza a numeroase coincidenţe pe care le-a găsit a demonstrat matematic existenţa lui Dumnezeu.
În legătură cu o astfel de „demonstraţie”, dar de dată mai veche, Sagan aminteşte următorul episod:
La invitaţia împărătesei, enciclopedistul francez Diderot a făcut o vizită curţii imperiale ruseşti.
El le-a furnizat tinerilor de la curte un exemplu concret de ateism. Drept urmare unii sfetnici ai suveranei i-au sugerat că ar fi de dorit ca expunerile de doctrină ale lui Diderot să fie controlate. Cum suverana nu a fost de acord să acţioneze în mod direct, s-a pus la cale următorul complot. Diderot a fost informat că un matematician deţinea o demonstraţie algebrică a existenţei lui Dumnezeu şi că, dacă dorea, era gata să i-o prezinte în faţa întregii curţi. Diderot a acceptat, dar numele matematicianului nu i s-a comunicat, fiind vorba de celebrul Euler.

Acesta s-a apropiat de Diderot şi pe un ton grav, pătruns de convingere, i-a spus: „Domnule,(a + bn) / n = x ,deci Dumnezeu există: replicaţi!”

Diderot, pentru care algebra sau chineza sunau la fel, a fost pus în încurcătură, cerând să se întoarcă în Franţa.
În cele ce urmează vom apela la sistemul criptografic descris la început şi la cheile de descifrare precizate.

* * *

Deoarece în demersul nostru am apelat şi la aparatul matematic (criptologia este o disciplină matematică), amintim în acest context, consideraţiile poetului german NOVALIS, despre acest subiect, cunoscută fiind legătura dintre cei doi mari poeţi şi filozofi, Eminescu şi Novalis.
În IMNUL CĂTRE MATEMATICĂ, seria reflecţiilor sale pe această temă, Novalis scrie „Matematica este ştiinţă pură, deoarece cuprinde cunoştinţe făcute, produse ale autoactivităţii spiritului, pentru că genializează metodic. Ea este şi artă pentru că a fixat în reguli procedee geniale, pentru că te învaţă să fii geniu, pentru că înlocuieşte natura prin raţiune”

Şi în continuare construieşte următoarea gradaţie: „Viaţa zeilor este matematică”
„Toţi solii cereşti trebuie să fie matematicieni” „Matematica pură e religie”
„Matematicienii sunt singurii fericiţi. Matematicianul ştie tot. Iar dacă n-ar şti i-ar sta în putinţă să ştie.”

EPIGRAMA LUI MACEDONSKI

Un X … pretins poet – acum
S-a dus pe cel mai jalnic drum … L-aş plânge dacă-n balamuc Destinul său n-ar fi mai bun Căci până ieri a fost năuc
Şi nu e azi decât nebun

publicată în numărul pe luna august a anului 1883 al revistei LITERATORUL, după declararea publică a „gravei boli” care l-a atins „subit” pe Eminescu, fără ca boala să fi fost explicit denumită.
Pentru exemplificare prezentăm anunţul din ziarul ROMÂNUL:
„Aflăm cu sinceră părere de rău că d. Mihail Eminescu, redactore la ziarul TIMPUL, tânăr plin de talent c-un deosebit geniu poetic, a căzut grav bolnav. Sperăm că boala sa nu va fi decât trecătoare şi că în curând vom putea anunţa deplina sa însănătoşire.” (vezi, N. Georgescu „A doua viaţă a lui Eminescu”, Europa Nova, 1994, pag. 9).
După cum se observă, autorul epigramei traduce în versuri „boala gravă” prin nebunie, contribuind în acest fel la suplimentarea dosarului privind îndepărtarea lui Eminescu din presă, începând cu 28 iunie 1883, moment despre care Th. Codreanu afirmă că: „… este o cheie hermeneutică pentru istoria românească modernă şi ea marchează înlăturarea lui Eminescu de la făurirea destinului românesc”.

Să reţinem că Macedonski nu a recunoscut faptul că el este autorului epigramei şi nici faptul că ea îl viza pe Eminescu. Se pare că „epitetul” de „nebun” folosit la adresa lui Eminescu, a apărut înainte de data publicării acestei epigrame. În lucrarea „Eminescu şi meandrele Diplomaţiei” din Studii Eminescologice, nr. 9, 2007, Dan Toma Dulciu, referindu-se la relaţia lui Eminescu cu diplomatul american Eugene Schuyler,redă următoarele extrase din jurnalul lui Mite Kremnitz:
„Mi-aduc aminte că diplomaţii care erau de faţă la un dineu îl plăceau foarte mult (pe Eminescu, n. n) şi finul american Mr. Schuyler observase numaidecât cu ce cap spiritual avea a face.”
Acelaşi jurnal aminteşte că, în ziua de 23 iunie 1883, Eminescu a avut o lungă convorbire cu acesta, acasă la Maiorescu:
„Prea cald! Astăzi la 6 ½ la cină la mine ministrul american E. Schuyler, Beldimano, Gane, Jacques [Negruzzi] şi doamna, al – de Kremnitz, Annette, Eminescu. Rămas cu toţii în cea mai plăcută atmosferă până la 11 ½”.
În discuţia avută cu Schuyler, Eminescu îi spune acestuia că ar dori să înveţe limba albaneză. Expresia aceasta, scoasă cu abilitate din context, este menţionată de Maiorescu, în însemnările sale drept o dovadă a „nebuniei” incipiente a ziaristului.

Dar, aşa cum subliniază Dan Toma Dulciu „Dacă Eminescu ar fi dat semne de alienare, atmosfera nu putea fi caracterizată ca fiind „cea mai plăcută!”
Să revenim la analiza Epigramei.

Epigrama conţine 122 de litere, numărând şi litera „X” din primul vers. Dintre acestea, 61 de litere se găsesc în primele trei versuri, iar 61 de litere se găsesc în ultimele trei versuri, deci este vorba de o distribuţie simetrică a literelor.
Dacă notăm cu V (1) respectiv cu V (2), numărul vocalelor din primele trei versuri, respectiv cu C (1) şi C (2) numărul consoanelor din cele două părţi, avem relaţiile:

V (1) + 7 = C (2) V (2) + 7 = C (1)

în care apare „misteriosul” număr 7 pe care-l vom întâlni mereu.
Frecvenţele literelor de Epigramă au valorile:

litere frecvenţe

L, S 4,87

N A 10, 56 9,75

Ă, D, M, P, T R 4,06 3,25

I, U E 8,94 8,13

B, Î F, O, Ş 2,43 1,62

C 7,31

G, J, X, Z 0,81

Dacă vom compara rezultatul de mai sus, cu frecvenţele medii ale literelor din limba română, se constată în acest caz unele abateri semnificative, cum ar fi, frecvenţa mare a literei, N şi situarea ei pe primul loc, sau frecvenţe mici ale literelor, R, T, O şi situarea lor pe un rang mic.

Constatările de mai sus ne conduc la ipoteza că, textul Epigramei este „prelucrat” în sensul că el conţine şi o anumită informaţie confidenţială „disimulată”.
O observaţie interesantă rezultată din frecvenţele de mai sus:
Considerăm secvenţa formată din primele opt litere, din distribuţia frecvenţelor şi o descifrăm cu sistemul şi cheile de descifrare reţinute. Obţinem:

N A I U E C L S 0 -14 0 0 0 0 -7 0 N M I U E C E S

secvenţa finală este o anagramă a numelui EMINESCU. Considerăm ultimele opt litere din al treilea vers pe care le descifrăm tot cu o cheie cu structura particulară precizată şi rezultă:

N B A L A M U C 0 7 4 7 4 0 0 0 N I E S E M U C

secvenţa finală este o anagramă a numelui EMINESCU.
Este curioasă asocierea de mai sus între cuvintele, BALAMUC şi EMINESCU.
Dacă, considerăm litera X, din primul vers, drept cuvânt, şi numărăm cratimele ca un cuvânt fiecare, avem structura:

UN (15) DESTINUL SĂU (15) NEBUN

unde, 15 reprezintă numărul de cuvinte din text care separă cuvintele din structură.
Rezultă deci mesajul:

DESTINUL SĂU, UN NEBUN

O altă constatare interesantă:
Numai primele două versuri conţin literele necesare pentru scrierea numelui poetului.
Astfel, pentru primul vers avem:

litere E M I N E S C U frecvenţe 2 1 1 2 – 1 1 2

deci sunt 8 variante în care se poate scrie numele poetului. Pentru al doilea vers avem:

litere E M I N E S C U frecvenţe 2 2 2 1 – 2 2 2

deci, în acest caz avem 64 variante.
Dacă în primul vers „x” se substituie cu ICS, şi în acest caz apar 64 variante.
Interesant de reţinut că numărul 64 apare în mod explicit, după cum vom vedea, în INTEROGATORIU.

Dacă din primul şi ultimul vers reţinem primul şi ultimul lor cuvânt, obţinem structura:

UN ACUM ŞI NEBUN
care, citită începând cu diagonala secundară, ne conduce la mesajul:

ŞI ACUM, UN NEBUN

care este în concordanţă cu conţinutul bileţelului pe care i l-a trimis d-na Szöke, soţia lui Slavici, lui Maiorescu la 28 iunie 1883: „Domnul Eminescu a înnebunit. Vă rog faceţi ceva să mă scap de el, că e foarte rău”, dar şi cu gestul lui Grigore Ventura care l-a adus pe poet la baia Mitraşewschi, unde l-a abandonat şi a anunţat poliţia că are de ridicat un nebun.

Din analiza întreprinsă rezultă că textul epigramei este „tributar” şi numărului şapte.
Dacă numărăm şi litera X din primul vers, atunci tot a şaptea literă a epigramei este o consoană.
Deoarece această caracteristică nu este un indicator statistic al limbii române, ea poate rezulta ca urmare a acţiunii autorului de a disimula în textul epigramei o informaţie confidenţială.
Scriem textul epigramei, începând cu primul vers pe coloane a câte şapte litere fiecare şi din tabelul astfel format reţinem opt perechi de litere din primele două linii, împărţite în două blocuri a câte patru perechi, pe care le numerotăm.
Se obţine:

1 2 3 4 1 2 3 4 U I A U M I A E N N C S A C S D

în care se observă poziţia simetrică a literei A, pe care o eliminăm.
Citim literele primului tabel, pe coloane, de jos în sus, parcurgând coloanele în ordinea (1 4 2 3) şi obţinem expresia, NUS UNIC.
Aplicând aceeaşi regulă, din al doilea tabel obţinem expresia, AM DECIS.
Deci, din cele două blocuri a rezultat mesajul:

NU-S UNIC, AM DECIS

cu sensul – după părerea noastră – „NU-S SINGURUL CARE AM DECIS”.

Aceasta ar însemna o recunoaştere din partea autorului textului, că în adoptarea unei atitudini, a unei măsuri, nu a fost singur, măsura fiind rodul acţiunii unui grup. Acest mesaj ar confirma faptul că îndepărtarea din presă a lui Eminescu, la 28 iunie 1883, este rezultatul acţiunii unui grup de persoane.
În legătură cu această modalitate de a disimula o informaţie – conform convenţiei dintre corespondenţi – s-ar putea obiecta că este dificilă de realizat. Următorul exemplu arată contrariul.
Considerăm următorul text:

E MULTĂ VINA LOR. RESTUL E SCUZABIL.

Se observă că tot a şaptea literă este o consoană. Scriem textul pe coloane, fiecare a câte şapte litere. Deci:

E I E C M N S U U A T Z L L U A T O L B A R E I V R S L
Citind primele două linii, alternativ „Jos – sus” se obţine numele, EMINESCU.
Să considerăm şirul de litere din primul şi al doilea vers al Epigramei, în care înlocuim litera X prin ICS, adică:

U N I C S P O E T P R E T I N S A C U M S A D U S P E C E L M A I J A L N I C D R U M.

Numerotăm primele 13 litere (până la litera T) şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană, 1, 2, 3, 5, 8, 13 rezultând secvenţa, U N I S E T, din care rezultă expresia „NU ŞTIE”.

Numerotăm textul care urmează, deci începând cu a 14 = 7 x 2 literă (apare din nou numărul 7) şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 obţinând secvenţa: I N S C S A L M.
Descifrăm această secvenţă cu sistemul definit şi folosind o cheie de descifrare având drept numere multiplii lui 7, plus numărul 4 pentru vocale, deci:

I N S C S A L M 0 0 28 0 0 4 -7 0 I N U C S E E M

rezultând o anagramă a numelui, EMINESCU. Deci, din cele două versuri a rezultat expresia:

EMINESCU NU STIE

cu referire probabilă la acţiunile întreprinse împotriva sa.
Din cuvintele de început ale versurilor excludem cratima, după care din primele cinci versuri extragem literele după următoarea schemă:

(12) (23) (12) (12) (23)

simetrică în raport cu (12) median.
Secvenţa care rezultă o descifrăm cu sistemul propus:

U N A D L A D E A C 14 0 14 0 7 0 7 0 -14 0 I N O D S A K E M C

secvenţa finală, un acrostih mai estompat, conduce la numele MACEDONSKI.

Din expresia obţinută anterior: SI ACUM UN NEBUN, reţinem primele opt litere distincte şi apoi descifrăm secvenţa obţinută cu cifrul adoptat. Obţinem:

S I A C U M N E 0 0 4 0 0 0 0 0 S I E C U M N E

deci o anagramă a numelui EMINESCU.
Acesta este deci numele „nebunului” la care face trimitere epigrama.
Dacă se are în vedere numărul de litere din epigramă, textul are o structură simetrică, primele trei versuri conţin 61 de litere şi tot atâtea litere conţin şi ultimele trei versuri.
Această simetrie o putem scrie astfel:

60 + C = D + 60

C fiind la finalul primelor trei versuri, iar D este prima literă a următoarelor trei versuri. Dacă permutăm C cu D relaţia de mai sus se păstrează, dar primul cuvânt din versul al patrulea devine, CESTINUL.
Descifrăm secvenţa de mai sus cu sistemul de cifrare adoptat şi obţinem:

C E S T I N U L
0 0 0 -7 0 0 0 -7 C E S M I N U E

deci o anagramă a numelui EMINESCU.
Să considerăm din nou epigrama şi să reţinem din fiecare vers primele două litere, cu observaţia că, în al doilea şi al treilea vers din al doilea „semn” este cratima, deci din aceste două versuri secvenţa: U

reţinem numai prima N S L D E C

lor literă. Obţinem A S I

Dacă litera „X” nu se numără, atunci primele trei versuri conţin 60 litere, iar următoarele 3 versuri conţin 61 litere.
Această observaţie ne sugerează secvenţa, 6061 cu care începem descifrarea secvenţei anterioare, deci:

U N S L D E C A S I -6 0 -6 -1 0 0 0 0 0 0 O N M K B E C A S I

rezultând o anagramă a numelui MACEDONSKI.
Din cele de mai sus rezultă că Macedonski este autorul acestui text, că Eminescu este cel vizat, iar sistemul criptografic adoptat şi-a dovedit aplicabilitatea.

Să trecem acum la următorul document: PLECAREA LA VIENA
La insistenţele Emiliei Humpel, Maiorescu s-a lăsat convins să organizeze trimiterea la Viena, pentru tratament, a lui Eminescu.
În cartea sa „Dubla sacrificare a lui Eminescu”, Editura Serafimus, Braşov, 1999, Theodor Codreanu, referindu-se la acest episod scrie următoarele:
„În gară, pe 20 octombrie / 1 noiembrie 1883, Maiorescu şi Livia sunt întâmpinaţi de poet cu o usturătoare „parolă” (masonică?):
„Dr. Robert Mayer, marele moment, o conspiraţie şi colo marea domnişoară.” La fluieratul locomotivei – scrie în continuare Th. Codreanu – Eminescu a mai strigat un cuvânt de „nebun”: ARGUS.

Comentând acest text, Th. Codreanu scrie următoarele: „Evident, posteritatea n-a putut interpreta mesajul decât tot sub aspectul nebuniei. Poate că aceste cuvinte aveau un înţeles şi Maiorescu le-a receptat din plin. Robert Mayer este numele unui mare fizician preţuit de Eminescu. Dar în acest caz este numit doctor. Mayer poate să fie, în acest caz MAIOR – escu însuşi care se erija în somnitate medicală (dr.) dar e, în acelaşi timp, şi numele baronului von Mayr (Mayer), care a pus la cale (împreună cu Maiorescu) „aruncarea peste bord” a poetului în „marele moment” al încheierii tratatului secret, printr-o „conspiraţie” (planul de arestare a lui Eminescu din ziua de 28 iunie 1883). Chiar dacă admitem că poetul nu era lucid atunci, el a vorbit în simbolurile subconştientului care sunt, în felul lor, mai precise decât un ambalaj verbal de circumstanţă. Iar dacă a fost lucid şi-a dat seama că orice acuzaţie directă adresată în public protectorului său ar fi fost interpretată ca isterie şi ingratitudine. Şi dacă Eminescu înţelesese jocul parolelor, cu atât mai eficientă putea fi adresându-se astfel lui Maiorescu.”

Şi în continuare, referindu-se la cuvântul „ARGUS”, Th. Codreanu scrie următoarele:
„Evident că vorbea în simboluri. Se ştie cine a fost Argusgigantul cu o sută de ochi însărcinat de Junona s-o supravegheze pe nimfa Io. Prin extensie figurată, Argus e un păzitor ager, un spion. Eminescu îl viza, de asemenea, pe Maiorescu, cel care veghea asupră-i cu o sută de ochi, ţinându-l prizonier. Dar şi baronul von Mayer pusese spioni pe urmele lui”.
Dar să revenim la analiza noastră.

Aşa cum vom proceda în cazul INTEROGATORIULUI, când din fiecare cuvânt analizat am eliminat câte o literă, şi în acest caz vom proceda la fel.
Din cuvintele care formează numele fizicianului eliminăm două litere, din primul cuvânt prima literă iar din al doilea ultima sa literă, secvenţa rezultată o descifrăm cu sistemul precizat şi obţinem:

O B E R T M A Y E 14 7 14 0 7 0 14 -4 0 C I S R A M O U E

secvenţa finală, prin anagramare, conduce la numele MAIORESCU.
Dar acest rezultat se poate obţine tot cu acelaşi sistem criptografic, dar folosind o cheie mai simplă.
De la sfârşitul primului cuvânt din numele fizicianului, eliminăm a doua literă, iar din al doilea cuvânt a treia literă, tot de la sfârşit, secvenţa obţinută, prin descifrare ne dă:

R O B E T M A E R 0 0 1 0 1 0 0 4 1 R D C E U M A I S
deci o anagramă a numelui MAIORESCU.
Din cuvântul MOMENT eliminăm prima literă şi după descifrare obţinem:

O M E N T 0 0 14 0 7 O M S N A

deci o anagramă a cuvântului MASON.
Din cele de mai sus rezultă că textul „parolei” de mai sus ar putea fi:

„Dr. MAIORESCU, MARELE MASON, O CONSPIRAŢIE ŞI COLO MAREA DOMNIŞOARĂ.”

deci lui Maiorescu i s-a adresat Eminescu care a înţeles jocul parolelor.

Al treilea document la care ne referim este „Ediţia dintâi” a lui Maiorescu.

În cartea sa „Moartea antumă a lui Eminescu”, Editura Cartier, 2002, N. Georgescu, analizând „Prefaţa la ediţia dintâi”, text scris de Titu Maiorescu, constată că „Cele patru paragrafe ale acestei prefeţe propun şi o simetrie cifrică interesantă privind numărul de cuvinte”, prezentând cele observate.
În finalul acestei analize, N. Georgescu scrie: „Aceste relaţii simetrice au ciudăţeniile lor, şi atestă încă o dată că actele şi mărturiile privind viaţa târzie a lui Eminescu (darea lui afară din presă, mai ales, declararea publică a bolii psihice etc.) sunt învăluite într-un mister fabricat.”
Curioasă coincidenţă, prefaţa are 4 paragrafe iar INTEROGATORIUL din 1889, are 4 întrebări.
În al treilea paragraf sunt citate de către Maiorescu opt poezii eminesciene, „cele mai vechi”. Aceste poezii şi ordinea lor în ediţie sunt următoarele:

15. Venere şi Madonă 23. Mortua est!
25. Egipetul 24. Noaptea
32. Înger de pază

39. Împărat şi proletar 7. Rugăciunea unui dac 29. Înger şi demon

Surprinde includerea în rândul „celor mai vechi” poezii a Rugăciunii unui dac, publicată în 1879.
Dacă „simetria cifrică” semnalată de N. Georgescu este întâmplătoare sau nu, este o problemă, cert este faptul că analiza detaliată a acestor poezii pune în evidenţă şi alte „întâmplări” interesante, care ar putea face parte din „misterul fabricat”, privind viaţa târzie a lui Eminescu.
Referitor la poezia „Rugăciunea unui dac”, prezentăm următoarele constatări:
Să considerăm textul format din literele titlului:

R U G Ă C I U N E A U N U I D A C

din care, începând cu prima literă, formăm structura: R (3) C (3) E (3) U (3) C
din care rezultă cuvântul CRUCE.
Prima strofă a poeziei are opt versuri, din care reţinem opt litere, care în aceste versuri au rangurile date de următoarea structură simetrică:

2 1 2 1 2 1 2 1

Secvenţa obţinută o descifrăm cu sistemul adoptat şi rezultă:

E N U C E E E A 14 0 0 0 0 4 0 -14 S N U C E I E M

deci o anagramă a numelui EMINESCU.
Sau probabil această poezie a fost inclusă în rândul celor de mai sus, datorită semnificaţiei ultimului vers al ei:

„Şi-n stingerea eternă dispar fără de urmă”

Din fiecare din cele opt titluri reţinem primele două litere, obţinând succesiunea:

VE MO EG NI IN IM RU IN

Din primele trei bigrame reţinem literele care, în bigrame ocupă rangurile, 2, 2, 1. Din următoarele două bigrame reţinem literele care ocupă rangurile, 2, 2, iar din ultimele trei bigrame reţinem literele care ocupă rangurile, 2, 2, 1. Simetria algoritmului de reţinere a literelor este evidentă.
Secvenţa obţinută, prin descifrare ne dă:

E O E M U I O N 0 4 0 0 0 0 14 0 E S E M U I C N

deci o anagramă a numelui EMINESCU.
Secvenţa formată din numerele de ordine ale poeziilor, ordonată crescător devine:

7, 15, 23, 24, 25, 29, 32, 39

Primul număr, adică 7 (din nou intră în scenă acest număr) îl scădem din al şaptelea număr din secvenţă, deci 32 -7 = 25.
Primele patru numere din noua secvenţă le adunăm cu cheia (-4, -10, -10, -10), iar la următoarele patru numere le adunăm cheia (-4, -20, -20, -20), numerele care rezultă le înlocuim cu literele care, în alfabet, au aceste numere drept ranguri şi obţinem:

7 15 23 24 25 29 25 39 -4 -10 -10 -10 -4 -20 -20 -20
3 5 13 14 21 9 5 19 C E M N U I E S

secvenţa finală este o anagramă a numelui EMINESCU.
În acelaşi timp, prin anagramare, textul format din cele opt bigrame conduce la mesajul:

„EMINOV – probabil de la EMINOVICI – GENIUL ROMÂN”

care reprezintă o meritată apreciere la adresa poetului. Un alt mesaj interesant rezultă în felul următor:
Să considerăm literele finale ale titlurilor acestor poezii, în afară de prima poezie. Obţinem secvenţa, T L A A R C N, din care, prin descifrare, cu o cheie având aceiaşi structură cu cheile folosite la interogatoriu, rezultă:

T L A A R C N
7 0 4 4 28 -28 -28 A L E E T A L

deci expresia ALE TALE.
Din al doilea cuvânt al titlului primei strofe, avem:

M A D O N A 0 0 0 0 0 4 M A D O N E

Secvenţa finală este o anagramă a cuvântului, DOAMNE. Deci, din cele două rezultate rezultă expresia:

ALE TALE DOAMNE

Din analiza ediţiei lui Maiorescu, prezentată de N. Georgescu şi la a cărei prefaţă ne-am referit, am reţinut şi următoarea apreciere:
„S-a remarcat că Titu Maiorescu a aranjat poeziile într-un anumit fel, nu în ordinea cronologică a apariţiei lor în reviste, nici în ordinea cronologică a creării lor de către Eminescu, nici strict tematic – ci după alte criterii”.
Şi în continuare:
„Dacă acest volum conţine o parolă … atunci parola se află aici, în succesiunea, DOINĂ – MAI AM UN SINGUR DOR – VARIANTĂ – ALTĂ VARIANTĂ – ALTĂ VARIANTĂ – EPIGONII – CĂLIN – STRIGOII”.

Să considerăm bigramele de început ale titlurilor, inclusiv din cele trei variante: „De-oi adormi”, „Nu voi mormânt bogat”, „Iar când voi fi pământ”. Din şirul de litere eliminăm literele P şi T, secvenţa rămasă, prin descifrare ne dă:

D O M A D E N U I A E C A S 0 -14 7 4 0 0 0 0 0 4 0 0 -14 0 D A T E D E N U I E E C M S

din care rezultă mesajul, DATE DE EMINESCU, probabil cu referire la aceste poezii.
Din titlurile celor opt poezii, deci şi din cele trei variante, reţinem literele după următoarea regulă; din primele două titluri primele lor două litere, iar din celelalte titluri reţinem prima lor literă. După descifrare secvenţa obţinută ne dă:

D O M A D N I E C S 7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 K O M A D N I E C S

Secvenţa finală, prin anagramare, conduce la numele MACEDONSKI, probabil confirmând legătura dintre ei, în acţiunea de îndepărtare din presă a lui Eminescu.
Aceasta să fie parola? Greu de stabilit.
Să considerăm următoarele titluri: DOINĂ; MAI AM UN SINGUR DOR; EPIGONII; CĂLIN; STRIGOII, din care reţinem câte două litere după schema: 12, 12, 14, 14, 16, adică din primul şi al doilea titlu reţinem primele lor două litere, din al treilea şi al patrulea titlu, prima şi a patra literă etc.
Secvenţa rezultată, prin descifrare ne dă:

D O M A E G C I S O 0 0 0 0 0 7 0 0 0 -4 D O M A E N C I S K

secvenţa finală este o anagramă a numelui MACEDONSKI.
Este a doua modalitate de a obţine numele acestuia. Curioasă coincidenţă?
Considerăm titlurile: DOINA şi EPIGONII
Din primul titlu reţinem literele de pe locurile, 1, 3, 5.
Dar, 1 + 3 = 4; 1 + 5 = 6 şi 3 + 5 = 8, deci din al doilea cuvânt reţinem literele care au rangurile, 4, 6, 8. Descifrând secvenţa rezultată obţinem:

D I A G N I -28 -4 4 7 0 -14
B E E N N U

Din secvenţa finală rezultă expresia E NEBUN.
Un rezultat surprinzător, el coincide cu concluzia interogatoriului, dar se regăseşte şi în epigrama lui Macedonski, în care expresia de mai sus apare sub formă explicită.

Să considerăm următoarea ordonare a şase din cele opt poezii analizate: „MAI AM UN SINGUR DOR”, „CĂLIN”, „STRIGOII”, „DOINA”, „NU VOI MORMÂNT BOGAT” şi „IAR CÂND VOI FI PĂMÂNT”.
Din titlurile de mai sus extragem, alternativ, câte o literă, conform schemei simetrice, 1, 2, 1, 2, 1, 2, 1, 2.
Succesiunea de litere rezultată, după descifrare devine:

M A S O N A 0 0 0 0 0 4 M A S O N E

deci expresia E MASON.
Dacă mesajul este real, se pune întrebarea la cine se referă Maiorescu.
Oare la Eminescu? Greu de precizat!
Să considerăm şirul de litere format din titlurile: NU VOI MORMÂNT BOGAT şi MAI AM UN SINGUR DOR, adică:

N U V O I M O R M Â N T B O G A T M A I A M U N S I N G U R D O R

din care formăm structura:

(3) O (3) R (3) T (3) A (3) I (3) N (3) G

numărul arată câte litere din şir separă literele structurii. După descifrare secvenţa din structură devine:

O R T A I N G 0 0 -7 0 -4 7 7 O R M A E U N

Din secvenţa finală, prin anagramare, rezultă mesajul NU MOARE.
Dar cele opt poezii ascund şi alte surprize.

Să considerăm ultima strofă din poezia, STRIGOII:

„Pe jilţul lui de piatră înţepeneşte drept Cu cârja lui cea veche preotul cel păgân Şi veacuri înainte el şede-uitat, bătrân,
În plete-i creşte muşchiul şi muşchi pe al lui sân, Barba-n pământ i-ajunge şi genele în piept.”

Din fiecare vers reţinem câte o literă, sau două, conform cu următoarea schemă simetrică: 2, 12, 12, 12, 2.
Secvenţa obţinută, după descifrare ne dă:

E C U S I I N A 0 0 0 0 0 4 0 4 E C U S I M N E

deci o anagramă a numelui EMINESCU.
Acesta este, după părerea noastră, un exemplu de acrostih mai estompat practicat de Eminescu.
Rămânem tot la poezia STRIGOII.
În versul al 11-lea apare expresia „E ARALD” pe care o transformăm astfel:
Pentru literele ale căror ranguri din alfabet sunt numere din două cifre, pe acestea le adunăm iar numărul rezultat se înlocuieşte cu litera care are ca rang în alfabet acest număr.
Astfel, rangul lui R = 18, suma cifrelor este 9 care este rangul din alfabet al literei I, cu care înlocuim litera R.
Rangul lui L = 12, suma este 3 care este rangul literei C, cu care substituim litera L. Deci expresia „E ARALD” devine, E A I A C D, pe care o scriem sub forma, E A C I A D.
Înlocuim litera D cu B şi scriem secvenţa rezultată sub forma, E A I C B A.

Alăturăm cele două secvenţe finale şi înlocuim fiecare literă cu rangul ei din alfabet. Deci:

E A C I A D E A I C B A 5 1 3 9 1 4 5 1 9 3 2 1

Din şirul numeric obţinut formăm, alternativ, numere dintr-o cifră şi din două cifre pe care le înlocuim cu literele, care în alfabet au aceste numere drept ranguri, şi obţinem:

5 13 9 14 5 19 3 21 E M I N E S C U

deci a rezultat numele poetului.
Să considerăm cele cinci poezii, deci fără cele trei variante, şi şirul de litere corespunzător: DOINA; MAI AM UN SINGUR DOR; EPIGONII; CĂLIN; STRIGOII şi secvenţa numerică, 12, 12, 13, 13, 14, conform căreia din fiecare titlu reţinem câte două litere. Astfel, din primele două titluri reţinem, conform secvenţei, 12, primele lor două litere, din următoarele două titluri reţinem literele care ocupă locurile 1 şi 3 etc.
Se obţine secvenţa, D O M A E I C L S I.
Fiind vorba de anul 1883, suma cifrelor este 20, care sugerează secvenţa, 202 pe care o plasăm în finalul cheii de descifrare a secvenţei de mai sus. Deci:

D O M A E I C L S I 0 0 0 0 0 0 0 2 0 2 D O M A E I C N S K

secvenţa finală ne conduce din nou la numele MACEDONSKI. Poemul, CĂLIN ne oferă şi el o constatare interesantă.
El este împărţit în opt părţi, numărul de versuri din fiecare parte este redat în următorul tabel:

partea 1 2 3 4 5 6 7 8 nr. vers 42 4 28 32 28 10 54 60

Şirul numeric format din numerele de versuri îl transformăm astfel: fiecare număr strict mai mare ca 10 se înlocuieşte cu numărul obţinut din el prin adunarea cifrelor sale, după care ultimele 4 numere din şirul rezultat se scriu de la dreapta la stânga. Se obţine secvenţa, 6, 4, 10, 5, 6, 9, 10, 10.
Acest şir îl descifrăm cu o cheie simetrică, folosind un alfabet care nu conţine litera Q, deci literele, R, S, … X, Y, Z au rangul cu o unitate mai mic. Deci:

6 4 10 5 6 9 10 10 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 5 13 9 14 5 18 9 19 E M I N E S I T

Cu siguranţă că este vorba de EMINESCU, chiar dacă ultimele două litere sunt greşite.
Să considerăm „cele mai vechi” opt poezii din prefaţa cărţii lui Maiorescu, în ordinea dată de autor.
Considerăm şirul de litere format din titlul primei poezii:

V E N E R E S I M A D O N A

din care eliminăm, primele şi ultimele cinci litere şi apoi descifrăm secvenţa rămasă. Obţinem:

E S I M -4 -7 -4 7 A L E T

deci, prin anagramare, cuvântul TALE.

Din titlul „Mortua est!”, eliminăm din nou primele cinci litere şi descifrăm secvenţa rămasă, adică:

A E S T 0 0 -7 0 A E L T

obţinând iarăşi cuvântul TALE.
Alăturăm titlurile „Egipetul” şi „NOAPTEA”, deci:

E G I P E T U L N O A P T E A

Din acest şir, începând cu prima literă, avem structura: E (6) L (6) A

deci rezultă cuvântul ALE.
În cazul poeziei „Împărat şi proletar”, procedăm astfel: din fiecare cuvânt eliminăm primele trei, şi ultimele trei litere, literele rămase formează cuvântul, ALE.
Titlul „Înger şi demon” conţine 12 litere, ultimele 6 litere, prin descifrare, ne dau:

I D E M O N -4 0 -4 0 0 0 E D A M O N

Deci, din poeziile „cele mai vechi” rezultă mesajul: ALE TALE DOAMNE ALE TALE
Considerăm şirul de litere din titlul „Rugăciunea unui dac”:

R U G A C I U N E A U N U I D A C

din care, eliminând primele trei, şi ultimele şase litere, rezultă o secvenţă, care, prin descifrare, ne dă:

A C I U N E A U
4 0 4 0 0 14 4 14 E C M U N S E I

deci o anagramă a numelui EMINESCU. Secvenţa rămasă, după descifrare, devine:

R U G N U I D A C
0 14 7 0 0 0 -28 0 28 R I N N U I B A E

din care, prin anagramare rezultă mesajul: E IAR NEBUN Mesaj similar cu cel rezultat din Epigrama lui Macedonski.

INTEROGATORIUL LUAT LUI EMINESCU

Referitor la acest document, înainte de prezentarea lui, considerăm că sunt utile următoarele referiri la el, aflate în cartea „A doua viaţă a lui Eminescu” a lui N. Georgescu, apărută în Editura Europa Nova, Bucureşti, 1994.
Iată aceste câteva precizări:
„Este vorba de un act juridic, un interogatoriu luat de un judecător pentru a stabili că poetul este bolnav şi pensia pe care i-o votase parlamentul nu poate fi ridicată de către el însuşi, nefiind în deplinătatea facultăţilor mintale. Banii erau necesari pentru acoperirea cheltuielilor către stabiliment.”
„Acest text a fost editat prima oară de către Radu D. Rosetti în „Adevărul literar şi artistic” din 27 septembrie 1922, reluat ulterior într-un volum. Sânt, însă, diferenţe de un cuvânt sau două”.
Editorul prezintă faptele care au condus la apariţia acestui act:

„La 13 aprilie 1889, cu adresa nr. 6794, procurorul Mavros cere primului preşedinte al Tribunalului Ilfov constituirea unei curatele pacientului Mihail Eminescu, aflat în casa de sănătate a doctorului Şuţu din strada Plantelor. Procurorul indică în acelaşi timp preşedintelui tribunalului că bolnavul are ca prieten bun pe Mihail Brăneanu, redactor şef la România liberă. Acesta, sesizat, constituie un consiliu compus din T. Maiorescu, Dem. Laurian, Şt. Mihăilescu, I. L. Caragiale, I. Gr. Valentineanu şi M. Brăneanu, care, convocaţi depun la secţia a 11-a a tribunalului un proces – verbal în care sunt de părere că „boala fiind în recidivă, reclamă interdicţia pacientului şi rânduirea unui tutor care să poată primi de la stat pensia lui viageră şi să poată îngriji de întreţinerea interzisului”. Procesul verbal al consiliului este scris în întregime şi depus de Titu Maiorescu, care, după cum e cunoscut, era şi avocat. După semnarea actului acestuia (12 iunie 1889) şi depunerea raportului medico-legal … preşedintele deleagă pe judecătorul Brusan (celebrul „Metru Ghiţă”) cu luarea interogatoriului …”
Referitor la acest document, în cartea sa „Dubla sacrificare a lui Eminescu”, 1999, pag. 159, Th. Codreanu scrie următoarele:
„Interogatoriul luat de Gheorghe Bursan (Bursen) este ultima tragicomedie masonică înscenată a lui Eminescu. Bursan era Maître, adică maistru în ierarhia masonică. În el a avut încredere, se vede, Maiorescu. Interogatoriul luat constituie un act juridic, deci hotărîtor în a marca destinul poetului şi a pecetlui pentru eternitate starea de nebun irecuperabil.”
N. Georgescu, numărând, în anumite condiţii, cuvintele din întrebările şi răspunsurile interogatoriului, evidenţiază faptul că acest text este tributar numerelor, 8, 16, 24, 48, 64 şi 33, ajungând la concluzia că, … relaţiile numerice dintre cuvinte sunt suspect de exacte ceea ce înseamnă că actul, în întregul său, este un fals.

Cade dintr-un condei valoarea probatorie a acestui act.” Dar să vedem care este documentul la care ne vom referi: – Cum te chiamă?
– Sînt Matei Basarab, am fost rănit la cap de către Petre Poenaru, milionar, pe care regele l-a pus să mă împuşte cu puşca umplută cu pietre de diamant cît oul de mare.
– Pentru ce?
– Pentru că eu fiind moştenitorul lui Matei Basarab, regele se temea să nu-i iau moştenirea.
– Ce-ai de gând să faci cînd te vei face bine?
– Am să fac botanică, zoologie, mineralogie, gramatică chinezească, Evreiască, italienească şi sanscrită. Ştiu 64 de limbi.
– Cine e Poenaru care te-a lovit?
– Un om bogat care are 48 de moşii, 48 de rîuri, 48 de garduri, 48 de care, 48 de sate şi care are 48 de milioane.

Prezentăm câteva constatări de ordin general.
Dacă „ce-ai” se numără ca două cuvinte, „te-ai” ca un singur cuvânt, şi notăm cu C (i), i = 1, 2, 3, 4 numărul de cuvinte din cele patru întrebări, avem relaţia:

1 . C (1) + 2 . C (2) + 3 . C (3) + 4 . C (4) = 64

numărul 64 apare în mod explicit în interogatoriu.
Dacă notăm cu R (i) , i = 1, 2, 3 numărul de cuvinte din primele trei răspunsuri şi „nu-i” se numără ca două cuvinte, iar numărul 64 se consideră cuvânt, avem relaţia:

1 . R (1) + 2 . R (2) + 3 . R (3) = 112 = 64 + 48

deci suma celor două numere care apar în mod explicit în text. Considerăm cuvântul MATEI şi înlocuim fiecare literă cu rangul ei din alfabet, eliminând pe 0 (zero) din rangul literei T, obţinem secvenţa, 1 3 1 2 5 9 pe care o scriem sub forma, 519321.
În această secvenţă înlocuim pe 2 cu 4 şi scriem secvenţa rezultată sub forma, 513914.
Alăturăm cele două secvenţe, începând cu a doua, obţinând şirul numeric, 5 1 3 9 1 4 5 1 9 3 2 1.
Din acest şir formăm, alternativ, numere dintr-o cifră şi din două cifre, pe care le înlocuim cu literele din alfabet care au aceste numere drept ranguri, şi obţinem:

5 13 9 14 5 19 3 21 E M I N E S C U

adică numele poetului.
Răspunsul la prima întrebare conţine 130 de litere, deci de 10 ori numărul de litere din numele, Mihai Eminescu.
Împărţim şirul literelor din acest răspuns în 10 secvenţe succesive a câte 13 litere fiecare şi eliminăm prima şi ultima secvenţă. Din cele rămase extragem opt litere după următoarea regulă simetrică:
– din prima secvenţă ultimele sale două litere, deci, N I – din a doua secvenţă, ultima literă, deci, E
– din a treia secvenţă, ultimele două litere, deci, UM – din a patra secvenţă, ultima ei literă, deci, E
– din a cincea secvenţă, ultimele sale două litere, deci, S A

Secvenţa formată din literele extrase, prin descifrare cu o cheie foarte simplă ne dă:

N I E U M E S A 0 0 0 0 0 0 0 2

deci o anagramă a numelui EMINESCU.
De la secvenţa de 13 litere la care s-a ajuns, o eliminăm pe prima, şi conform regulii de mai sus, din secvenţele care urmează, se extrag literele, U P N R E, care prin descifrare ne dau:

U P N R E 0 0 0 1 E U P N S E

secvenţa finală este o anagramă a cuvântului SPUNE.
Ultimele două rezultate formează expresia: SPUNE EMINESCU.
Din datele obţinute din primul răspuns, rezultă că la prima întrebare, poetul a dat răspunsul logic, şi-a declinat numele deci nu era … nebun.
Este un răspuns mai „rebusat” deoarece, dacă Bursan l-ar fi redat în clar, demonstra că poetul era complet lucid şi nu acesta era scopul interogatoriului. Este şi aceasta o ipoteză.
Că Eminescu se compară cu Matei Basarab este absolut real, ştiut fiind faptul că acesta era voievodul lui preferat.
În 1882 – 1883, în plin elan creator, Eminescu – după cum scrie N. Georgescu „proiecta înfiinţarea unei Societăţi Matei Basarab, „O organizare între români asemenea societăţii francmasonilor şi iezuiţilor. Ca a bisericii catolice.”
Răspunsul la a doua întrebare, ne oferă din nou un „mesaj” interesant.

Din şirul de litere ale acestui răspuns, reţinem literele care ocupă rangurile, 16, 24, 32, 40, 48, în ordinea reţinerii lor aceste litere formează cuvântul MOARE.
Coincidenţă (sau nu) sinistră, căci, la trei zile după interogatoriu, Eminescu a murit.
Să considerăm numele, MIHAI EMINESCU, pentru care suma rangurilor din alfabet este egală cu 129.
Dacă „ce-ai” se numără ca două cuvinte, a treia întrebare are 11 cuvinte.
Divizorii numărului 48 sunt: 1, 2, 3, 4, 6, 8, 12, 16, 24. Numerele de mai sus le folosim astfel:
Din răspunsul la întrebarea a treia eliminăm, 2 x 11 = 22 litere şi reţinem următoarele 8 litere, EMINERAL, care după descifrare ne dă:

E M I N E R A L 0 0 0 0 0 1 2 9 E M I N E S C U

deci o anagramă a numelui EMINESCU.
Considerăm următorii divizori ai lui 48, 4, 6, 8, 12, 16.
Din expresia „un om bogat care are” cu care începe al patrulea răspuns, reţinem literele care ocupă rangurile, 4, 6, 8, 12, 16. În ordinea extragerii lor aceste litere formează cuvântul MOARE.
Obsedant rezultat!
După ce s-a întors din Italia, Eminescu a fost consultat de medicul Francisc Iszac care îi pune un diagnostic fals, cu un tratament inadecvat chiar şi pentru acel diagnostic; cură cu mercur, doza ajungând până la ŞAPTE GRAME PE ZI (iarăşi apare numărul 7).

În cuvintele, MOŞII, RÎURI, GARDURI, CASE, SATE, din răspunsul la întrebarea a patra, literele care compun cuvântul MERCUR, apar cu următoarele frecvenţe:

litere M E R C U R frecvenţe 1 2 4 1 2 3

şi deci, cu literele celor cinci cuvinte, cuvântul MERCUR poate fi scris în, 1 x 2 x 2 x 4 x 3 = 48 variante, număr care apare în mod explicit în acest răspuns. Şi acest rezultat să fie o simplă coincidenţă?

În afară de numerele, a căror prezenţă în interogatoriu a fost sesizată de către N. Georgescu, interogatoriul este tributar şi de numărul şapte.
Iată câteva constatări:
1) Prima se referă la numărul total de cuvinte. Astfel:
– Dacă cuvintele despărţite prin cratimă, atât din întrebări cât şi din răspunsuri, le numărăm ca un cuvânt fiecare şi numerele care apar le considerăm pe fiecare drept un cuvânt, textul are 110 cuvinte.
Dar, 110 = (64 + 48) – 2 = 7.16 – 2.
– Dacă cuvintele despărţite prin cratimă din întrebări le numărăm ca un cuvânt fiecare, iar cele din răspunsuri drept două cuvinte fiecare şi cele şapte numere le numărăm ca un cuvânt fiecare, textul are 112 cuvinte.
Dar, 112 = 64 + 48 = 7 x 16.
– Dacă cratimele din întrebări se numără fiecare drept două cuvinte, iar cele din răspunsuri drept un cuvânt fiecare, şi considerăm şi cele şapte numere care apar, drept cuvinte, textul are 112 cuvinte.
Dar 112 = (64 + 48) = 7 x 16.

– Dacă cuvintele despărţite prin cratimă, atât din întrebări, cât şi din răspunsuri, se numără fiecare drept două cuvinte şi se adună şi cele şapte numere, textul are 114 cuvinte.
Dar 114 = (48 + 64) + 2 = 7 x 16 + 2
După cum se observă au apărut numerele, 48 şi 64, care apar explicit în interogatoriu, dar şi numărul 7.

2) În text apar în mod explicit 7 numere, odată 64 şi de şase ori numărul 48.

3) Răspunsul la a treia întrebare începe cu expresia „AM SĂ FAC” care conţine 7 litere.

4) În al treilea răspuns sunt enumerate 7 domenii, ca viitoare preocupări ale poetului: „BOTANICĂ; ZOOLOGIE; MINERALOGIE; GRAMATICĂ CHINEZEASCĂ; EVREIASCĂ; ITALIENEASCĂ; SANSCRITĂ” expresie care are în total 77 = 7 x 11 litere.

5) Personajele din text, BASARAB şi POENARU, au fiecare câte 7 litere.

6) Dacă „te-a” se numără ca două cuvinte, a patra întrebare este formată din 7 cuvinte.

Toate aceste constatări ne-au sugerat adoptarea sistemului de cifrare descris la început, în care consoanele sunt descifrate cu numerele: 0,7; -7; 28; -28; iar vocalele cu numerele: 0,14; -14; 4; -4; cu acest sistem vom descifra răspunsul la întrebarea a patra.
O primă observaţie:
Să considerăm expresia biblică:

ALE TALE DINTRU ALE TALE

din care reţinem următoarele:
– este formată din 5 cuvinte
– dacă notăm numărul de litere din cuvinte obţinem secvenţa:

3 4 6 3 4

având suma egală cu 20.
Din răspunsul la întrebarea a patra considerăm cele cinci cuvinte precedate de numărul 48 scrise în următoarea ordine:

CASE MOSII GARDURI SATE RAURI

observând următoarele: – sunt 5 cuvinte,
– conţin în total 25 litere,
– numărul de litere din aceste cuvinte formează structura:

4 5 7 4 5

Dacă din fiecare dintre cuvintele de mai sus, eliminăm câte o literă, secvenţa va avea 5 cuvinte cu 20 de litere, iar secvenţa formată cu numerele de litere din cuvinte, devine:

3 4 6 3 4

deci sunt toate caracteristicile observate la analiza expresiei biblice.
Deci, înainte de a trece la descifrarea secvenţei formate din cele cinci cuvinte din răspunsul la întrebarea a patra, din fiecare cuvânt vom elimina câte o literă.
Evident folosim sistemul criptografic definit la început.

Din primul cuvânt din secvenţa de mai sus, eliminăm prima literă, iar din al doilea ultima literă şi obţinem:

A S E M O S I
0 -7 0 7 -14 -7 -4 A L E T A L E

deci expresia ALE TALE.
Din al treilea cuvânt al secvenţei, eliminăm a doua literă şi după descifrare obţinem:

G R D U R I
7 28 0 0 0 0 N T D U R I

deci o anagramă a cuvântului DINTRU.
Din al patrulea cuvânt, eliminăm a treia literă şi după descifrare obţinem:

S A E -7 0 0 L A E

deci o anagramă a cuvântului ALE.
Din ultimul cuvânt eliminăm a treia literă şi după descifrare rezultă:

R A R I 28 0 . -4 T A . E

Presupunem că este vorba de cuvântul, TALE, dar nu putem obţine litera L.
N. Georgescu precizează că „textul publicat al interogatoriului” conţine unele erori, chiar de un cuvânt.Presupunem că, în loc de RÂURI, ar fi cuvântul STANE. Eliminând litera a patra, după descifrare obţinem:

S T A E -7 0 0 0 L T A E

deci o anagramă a cuvântului TALE.
Dar, în acest răspuns, mai apare un cuvânt precedat de numărul 48, este vorba de cuvântul „milioane” care după descifrare ne dă:

M I L I O A N E 0 0 7 -4 14 14 0 0 M I S E C O N E

deci o anagramă a cuvântului EMINESCO.

În finalul răspunsului la a treia întrebare apare expresia:

ŞTIU 64 DE LIMBI

iar descifrarea ultimului cuvânt ne dă:

L M B I
7 7 7 -4 Ş T I E

deci cuvântul ŞTIE, după ce am eliminat a doua literă.
Din rezultatul de mai sus, rezultă că documentul acesta a fost „rebusat”, fiind un fals în totalitatea lui.
Referitor la folosirea în presa vremii a formulei biblice, „Ale Tale Dintru Ale Tale”, N. Georgescu, în cartea „Moartea antumă a lui Eminescu”, Editura Cartier, 2002, prezintă multe date deosebit de interesante, din care, eventual pentru susţinerea descifrării de mai sus, cităm câteva.

Astfel, în 1880, pentru a arăta cine şi în ce împrejurări a lansat (în presă) moda aceasta a formulelor de adresare cu cifru – ameninţări, atenţionări, sentinţe etc., Eminescu scrie: „Există, se vede, între radicalii din România, un fel de dicţionar secret de locuţiuni, de parole ce au valoarea unor ordine de zi, care ne rămân necunoscute nouă profanilor, precum: Veghiaţi, ora a sosit! – şi altele de acest fel. O foaie din Focşani, LUPTATORUL, dând seamă despre atentatul încercat împotriva d-lui Brătianu, încheie cu cuvintele Ale tale dintru ale tale, frate Brătiene …”
Încă din martie 1881 – după cum scrie N. Georgescu – Eminescu va începe a introduce, în articolele sale de ziar, ca un refren, expresia „Ale tale dintru ale tale”: „… că pâne şi sare nu se cade a se oferi decât domnului legiuit al ţării, zicându-se oarecum „din pânea şi sarea ta mâncăm, Doamne, în zilele Măriei Tale, ale Tale dintru ale Tale”, o străveche rămăşiţă din principiul juridic că dintru început tot pământul ţării domnesc a fost”.
Referitor la numărul ŞAPTE, N. Georgescu scrie următoarele:
„Nu trebuie să studiezi multă literatură despre francmasonerie, ca să afli că, în simbolistica cifrică a ei, şapte este cifra morţii ca ameninţare, ca iminenţă, cifra condamnării la moarte.
Eminescu dă pe faţă, aşadar, în decembrie 1880, nu numai semnificaţia unei formule secrete, dar şi semnificaţia repetării ei de şapte ori.

Referitor la „mesajele” obţinute în această parte, facem următoare precizare; unele pot fi simple întâmplări, dar cu siguranţă nu toate, sunt totuşi prea multe.

PARTEA A DOUA

În această parte vom analiza mai multe poezii eminesciene, pentru a descoperi eventualele acrostihuri – Eminescu a practicat unele acrostihuri dar mai estompate – sau mesaje interesante, toate evidenţiate cu ajutorul numărului 7 şi a sistemului criptografic pe care l-am folosit anterior.
Pentru început prezentăm câteva consideraţii referitoare la poezia „DE CE N-AFLĂM ÎN ÎMPLINIREA …”
Considerăm textul poeziei ca un şir de litere, şi extragem litere din 7 în 7, rezultând distribuţia:

litere U, T A I N C, M, E L frecvenţe 12 11 10 8 7 4

V, R, S D F, Z, O 3 2 1

raportul „consoană – vocală” este c / v = 1,243, consoanele reprezentând 55,43 din totalul literelor.
Din totalul celor 327 consoane din întregul text, cele 51 de consoane din distribuţia de mai sus reprezintă 15,59 la sută, procentul mic ne îndreptăţeşte să afirmăm că nu există o tendinţă de distribuţie a consoanelor din şapte în şapte.
Deci în cazul epigramei lui Macedonski, faptul că, în text, din şapte în şapte se găseşte o consoană ce se datorează intervenţiei voite a autorului, pentru a disimula un anumit mesaj.
Din totalul literelor T din text, 28,57 la sută sunt situate pe ranguri multiplii de 7, din literele M, 17,94 la sută sunt situa pe ranguri multiplii de 7, din totalitatea literelor R, 8,33 la sută sunt situate pe ranguri multiplii lui 7 etc.

Dacă vom considera rangurile multiplii de 5, pe aceste ranguri se găsesc 20,79 la sută din totalul consoanelor poeziei, un procent mai mare decât a consoanelor situate pe ranguri multiplii de 7. Dar procentul consoanelor pe aceste ranguri sunt diferite faţă de cele anterioare. De exemplu, din totalitatea literelor T, 23,8 la sută sunt situate pe ranguri multiplii de 5, pentru M procentul este 15,38, pentru Z, 33,3 la sută pentru R procentul este egal cu 25 etc.
Din versurile strofei a doua reţinem primele lor două litere, rezultând secvenţa, B A C E S A N U.
Prin anagramare se obţine mesajul UN AŞA BEC. Descifrând secvenţa de mai sus, cu sistemul criptografic
adoptat, obţinem:

B A C E S A N U 7 -14 0 0 0 4 0 0 I M C E S E N U

deci o anagramă a numelui EMINESCU.
Începând cu prima literă din titlu, avem structura:

D (7) A (7) I (7) C (7) I

din care rezultă cuvântul DACII.
Literele finale ale cuvintelor titlului, formează secvenţa, E E M N A care, prin descifrare ne dă:

E E M N A 14 0 0 0 0 S E M N A

deci cuvântul SEMNA.

Din ultima strofă, începând cu prima literă din al doilea vers, avem structura:

N (3) I (4) N (5) A (6) O (7) C (8) T

din care, prin anagramare, rezultă expresia ÎN ACONT. Prin descifrarea secvenţei de mai sus, obţinem:

N I N A O C T 7 0 0 0 -14 0 0 U I N A A C T

rezultând cuvântul UNICATĂ.
Primele două litere ale versurilor primei strofe, conduc la succesiunea, D E A C D E N A, care prin descifrare ne dă:

D E A C D E N A 0 0 0 0 28 4 0 0 D E A C F I N A

prin anagramare conduce la expresia CADE FINA.

POEZIA „LEBĂDA”

Analizând literele din 7 în 7, se constată că, numai 13,13 la sută dintre consoane sunt situate pe ranguri multiplii lui 7, încă o dovadă că, ipoteza pe care am formulat-o atunci când am analizat epigrama lui Macedonski, este întemeiată.
Din primele cinci versuri, reţinem opt litere după următoarea regulă simetrică:

(1, 2), (2), (1, 2), (2), (1, 2)

deci, din primul vers reţinem primele sale două litere, din al doilea vers reţinem a doua literă etc.Secvenţa reţinută, după descifrare, ne dă:

C A E I N E I N 0 -14 0 -4 0 14 0 7 C M E E N S I U

deci o anagramă a numelui EMINESCU.
Începând cu prima literă din al nouălea vers, avem structura:

D (7) T (7) O (7) U (7) O (7) E (7) B (7) A

din secvenţa rezultată, prin anagramare, se obţine expresia, DOUĂ TOBE.
Începând cu al doilea cuvânt din primul vers, bigramele finale de cuvinte, formează structura:

R E (7) E S (7) A L (7) M U (7) D A (7) R I

Literele din structură, prin anagramare, conduc la expresia, DRUMARI, ALESE.
În versul opt apare structura simetrică:

E S C A (4) I N E L

care după descifrare ne dă:

E S C A I N E L 0 28 0 -14 0 0 0 7 E U C M I N E S

deci o anagramă a numelui EMINESCU. Al treilea vers ne oferă structura:

I (7) O (7) A (7) I (7) N (7) A

secvenţa de mai sus, prin descifrare conduce la:

I O A I N A 4 0 4 0 0 0 M O E I N A

deci o anagramă a cuvântului OMENIA.
Literele iniţiale ale versurilor, 1, 3, 4, 6, formează secvenţa: C A I N L E S E, care după descifrare devine,

C A I N L E S E 0 -14 0 7 28 0 0 0 C M I U N E S E

deci o anagramă a numelui EMINESCU.

POEZIA „LA O ARTISTĂ”

Deoarece în final dorim să prezentăm valoarea medie a distribuţiei consoanelor pe ranguri multiplii numărului 7, am cercetat această distribuţie şi pentru această poezie. Am găsit că, consoanele se situează pe ranguri multiplii lui 7, în proporţie de 14,87.
Două poezii eminesciene au acest titlu, poezii din tinereţe, una dotată 18/30 august 1868 şi alta din 1869, ambele dedicate artistei italiene Carlotta Patti, pentru care poetul a făcut o adevărată pasiune.
Ne vom referi la început la poezia din 1869, a cărei primă strofă este următoarea:

„Credeam ieri că steaua-ţi e-un suflet de înger Ce tremură-n ceruri, un cuget de aur
Ce arunc-a lui raze-n o luncă de laur
Cu-al cântului dar,”

Din titlu eliminăm a 7-a şi a 8-a literă, iar secvenţa rămasă o descifrăm cu sistemul adoptat, folosind chei de descifrare cu structura convenită. Obţinem:
Din versurile strofei a treia reţinem, alternativ, literele care au rangurile date de structura simetrică, 2, 1, 2, 1, 2, 1, deci din primul vers reţinem a doua literă, din următorul vers prima literă etc., secvenţa obţinută, după descifrare ne dă,

A R A V E S 4 0 0 0 4 0 E R A V I S

din care rezultă cuvântul VISARE sau expresia ERA VIS. Rezultatul poate fi considerat un acrostih mai estompat. Din titlul poeziei eliminăm a şaptea şi a opta literă,
secvenţa rămasă, după descifrare devine:

L A O A R T T A 0 0 14 0 0 0 0 14 L A C A R T T O

deci o anagramă a numelui artistei CARLOTTA.
Este şi aceasta o confirmare a faptului că poezia i-a fost dedicată.
Începând cu prima literă din primul vers, apare structura:

C (7) E (7) A (7) S (7) I (7) R (7) E (7) U

După descifrare, secvenţa de mai sus devine:

C E A S I R E U 0 0 -14 0 0 -4 0 0 C E M S I N E U

deci o anagramă a numelui EMINESCU.

Începând cu a treia literă din al 27-lea vers, secvenţa fibonaciană, 1, 1, 2, 3, generează structura:

D (1) R (1) A (2) M (3) Ă

din care rezultă cuvântul DRAMĂ.
Începând cu prima literă din al 19-lea vers, avem structura care, după descifrare, devine:

C E D I E L 0 0 0 -14 0 0 C E D U E L

adică expresia E DULCE, care coincide cu părerea poetului despre artista italiană.
Din primul vers, partea a doua, numărul 7 ne conduce la structura: C U M L (7) A T A E, care, după descifrare ne dă:

C U M L A T A E 0 0 0 7 4 -7 4 4 C U M S E N E I

deci o anagramă a numelui EMINESCU.
Tot din partea a doua, literele iniţiale ale ultimelor nouă versuri formează secvenţa: I A V C S A I E T din care rezultă expresia CE-AI VISAT?
Numerotăm cuvintele, începând cu primul cuvânt al versului al nouălea, şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55 secvenţa obţinută, după descifrare, devine:

M A E L N E L A A 0 0 0 0 7 0 7 0 0 M A E L U E S A A

prin anagramare rezultă expresia AŞA E LUMEA.
Din strofa a doua, primul vers, începând cu a 12-a literă, reţinem opt litere consecutive, R E T A A C E R, care după descifrare conduce la rezultatul:

R E T A A C E R 4 0 -7 14 0 0 0 0 V E M O A C E R

secvenţa finală, prin anagramare, conduce la expresia VOCE MARE, în consens cu aprecierea lui Eminescu la adresa artistei. Începând cu a 8-a literă din al 13-lea vers din partea a doua, secvenţa fibonaciană, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, conduce la
structura:

C (1) M (1) E (2) L (3) E (5) U (8) E (13) N

care, după descifrare devine:

C M E L E U E N 0 0 0 7 0 0 4 0 C M E S E U I N

deci o anagramă a numelui poetului.
Câteva constatări referitoare la varianta din 1868, a cărei primă strofă este următoarea:
„Ca a nopţii poezie, Cu-ntunericul talar
Când se-mbină, se-mlădie, C-un glas tainic, lin, amar, Tu cântare întrupată!
De-al aplauzelor flor Apărând divinizată, Răpişi sufletu-mi în dor.”

Începând cu prima literă a cuvântului ETERNA din al treilea vers din strofa a patra, avem structura:

E (2) R (2) N (2) I (2) T (2) N

După descifrarea secvenţei de mai sus, obţinem:

E R N I T N
0 0 0 0 7 -7 E R N I A G

din care, prin anagramă, rezultă cuvântul REGINA.
Rezultatul este în context cu opinia lui Eminescu, care o considera pe artista italiană, drept regină a cântecului.
Din strofa a patra, extragem bigramele cu care încep versurile cu numerele de ordine, 4, 5, 6, 8 şi obţinem secvenţa, I N E S C E N I, care după descifrare devine:

I N E S C E M I -14 0 0 0 0 0 0 0
U N E S C E M I

deci o anagramă a numelui poetului.
Începând cu a opta literă din versul patru, strofa 5, secvenţa fibonaciană, 1, 2, 3, 5, 8, 13 conduce la structura:

R (1) E (2) A (3) C (5) T (8) I (13) P

care după descifrare ne dă:

R E A C T I P
0 0 0 0 0 0 -7 R E A C T I I

deci cuvântul REACŢII.

Din versurile primei strofe, reţinem literele, care în aceste versuri, au rangurile date de următoarea structură simetrică:

2, 2, 2, 1, 1, 2, 2, 2

rezultă secvenţa, A U A C T E P A, din care, prin anagramare rezultă expresia AU PĂCATE.
Această poezie are 40 de versuri, din care 17 au ca primă literă pe C. Versurile care au această literă ca iniţială, împart celelalte versuri în opt grupe, literele iniţiale ale versurilor din aceste grupe sunt:

T D A R; I A B Z; S; B A B; E D; I E; M A P; T D D R

În prima grupă înlocuim litera, R cu C, după care pentru fiecare grupă calculăm suma rangurilor din alfabet al literelor componente, obţinând secvenţa:

28 38 19 5 9 14 30 46

Din numerele care sunt mai mari ca 25, scădem numărul 25, restul numerelor rămân neschimbate. În secvenţa rezultată, înlocuim fiecare număr cu litera care, în alfabet are acest număr drept rang şi obţinem:

3 13 5 21 19 5 9 14 C M E U S E I N

deci o anagramă a numelui poetului.

POEZIA „DE VORBIŢI MĂ FAC CĂ N-AUD …”

Poezia este scurtă şi o prezentăm:

„De vorbiţi mă fac că n-aud, Nu zic ba şi nu vă laud;Dănţuiţi precum vă vine, Nici vă şuier, nici v-aplaud; Dară nime nu m-a face Să mă ieu dup-a lui flaut; E menirea-mi: adevărul Numa-n inima-mi să-l caut.”

Consoane care sunt situate pe ranguri care sunt numere multiplii lui 7, reprezintă 14,8 la sută din totalul consoanelor din poezie.
Începând cu a cincea literă din al cincilea vers, avem structura:

N I M E (6) C E S A

care după descifrare devine:

N I M E C E S A
0 0 0 0 0 0 0 14 N I M E C E S O

care prin anagramare ne dă EMINESCO.
Din cuvintele titlului extragem literele lor finale şi obţinem secvenţa: E I A C A D, atunci când „n-aud” este considerat un singur cuvânt, secvenţă pe care o scriem sub forma, E A C I A D. Înlocuim aici litera D cu B, consoana simetrică, în alfabet, a lui D în raport cu C şi rezultă secvenţa E A C I A B pe care o scriem sub forma, E A I C B A.
Alăturăm cele două secvenţe şi înlocuim fiecare literă cu rangurile lor din alfabet, adică:

E A C I A D E A I C B A 5 1 3 9 1 4 5 1 9 3 2 1

Din şirul numeric formăm alternativ, numere dintr-o cifră şi din două cifre, apoi înlocuim aceste numere care, în alfabet, au aceste numere drept ranguri, deci:

5 13 9 14 5 19 3 21 E M I N E S C U

obţinând numele poetului.
Din fiecare vers al poeziei reţinem câte o literă, dintre acelea ale căror ranguri, în versuri, formează structura simetrică:

2, 2, 2, 2, 1, 1, 1, 1

secvenţa obţinută, după descifrare devine:

E U A I D S E N 0 0 0 4 0 0 4 0 E U A M D S I N

din care, prin anagramare, rezultă cuvântul DUŞMANII, şi avea Eminescu destui.
Începând cu a 15-a literă din al cincilea vers, parcurgând textul de la dreapta la stânga, secvenţa fibonaciană, 2, 2, 4, 6, 10, 16, ne conduce la structura:

C (2) A (2) N (4) A (6) L (10) U (16) E

secvenţa de mai sus, prin descifrare, devine:

C A N A L U E 0 0 0 0 0 14 0 C A N A L I E

deci cuvântul CANALIE.

De la a treia literă din al şaselea vers, pe baza numărului 7 apare structura:

M (7) A (7) T (7) A (7) R (7) I

din care rezultă secvenţa, M A T A R I, iar prin anagramare, obţinem cuvântul MĂRITĂ.
Prin descifrare rezultă:

M A T A R I
0 14 0 14 0 0 M O T O R I

deci cuvântul OMORÎT.
Începând cu a 13-a literă din al şaselea vers, apare structura:

U (7) M (7) I (7) L (7) I

din care rezultă cuvântul UMILI.
Tot numărul 7 ne conduce la structura:

C (7) A (7) N (7) E (7) N

din care, prin descifrare, rezultă:

C A N E N 0 0 -7 0 0 C A G E N

deci expresia CA GEN.
Structura de mai sus începe cu a cincea literă din al doilea vers.
În titlul poeziei, cuvântul VORBIŢI are 7 litere, în locul lui vom scrie numărul 13 care reprezintă numărul total de litere din toate celelalte cuvinte din titlu.Fiecare cuvânt din titlu îl înlocuim cu numărul literelor sale, rezultând secvenţa:

2, 13, 2, 3, 2, 4

Dintre aceste numere scădem o unitate iar numerele obţinute le substituim cu literele, care, în alfabet au aceste numere drept ranguri. Deci:

2 13 2 3 2 4 -1 -1 -1 -1 -1 -1 1 12 1 2 1 3 A L A B A C

secvenţa finală, citită de la dreapta, conduce la cuvântul CABALA, amintind de doctrina mistică iudaică din Evul Mediu, bazată pe o simbolistică fantastică a numerelor şi literelor.
Secvenţele fibonaciene ne conduc şi la alte rezultate interesante. Astfel:
Numerotăm literele textului care începe cu a 19-a literă din al patrulea vers, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană:

1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89

rezultând succesiunea L A U D Ă N S I R Ă din care se obţine expresia LAUDĂ-NSIRĂ.
Numerotăm literele textului care începe cu a 6-a literă din al patrulea vers, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 obţinând succesiunea, A S I N A R E, care după descifrare ne dă:

A S I N A R E 0 -7 0 0 0 0 0 A L I N A R E

deci cuvântul ALINARE.
Începând cu prima literă din al şaptelea vers, secvenţa fibonaciană: 4, 4, 8, 12 generează structura:

E (4) R (4) A (8) U (12) L

din care rezultă cuvântul RĂULE sau URALE.
Numerotăm cuvintele din text începând cu al patrulea vers, şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană, 1, 2, 3, 5, 8.
Succesiunea obţinută, după descifrare ne dă:

I A R D U 0 0 0 28 0 I A R F U

deci cuvântul FURIA.
Începând cu bigrama finală a primului cuvânt din versul al cincilea, secvenţa fibonaciană, 2, 2, 4, 6, 10 conduce la structura:

R A (2) M E (2) M A (4) S A (6) U P (10) M E

secvenţa rezultată, prin descifrare, devine:

R A M E M A S A U P M E 0 4 0 4 7 4 -7 4 4 28 0 -4 R E M I T E L E I R M A

din care rezultă expresia MARILE MERITE.

POEZIA „CRITICILOR MEI”

Această poezie reprezintă o sinteză a poeziei eminesciene, o artă poetică, un program de luptă împotriva formelor fără fond.Din titlul poeziei considerăm secvenţa, C I L O în care înlocuim fiecare literă cu rangul din alfabet, deci, 3 9 1 2 15 pe care o scriem sub forma, 5 1 9 3 2 1. Următorul număr par după 2 este 4, cu care-l înlocuim pe 2, în secvenţa de mai sus, deci, 5 1 9 3 4 1 pe care o scriem sub forma, 5 1 3 9 1 4.

Alăturăm cele două secvenţe şi din şirul obţinut formăm, alternativ, numere dintr-o cifră şi din două cifre, numerele astfel rezultate le înlocuim cu literele care, în alfabet, au aceste numere drept ranguri. Deci:

5 13 9 14 5 19 3 21 E M I N E S C U

rezultând numele poetului.
Începând cu bigrama S U, din cuvântul „versuri” din primul vers, strofa a doua, avem structura:

S U (7) I M I C (7) U N

secvenţă care, prin descifrare devine:

S U I M I C U N 0 0 -4 0 -4 0 14 0 S U E M E C I N

deci o anagramă a numelui poetului.
Din prima strofă, începând cu a 18-a literă, secvenţa fibonaciană, 6, 6, 12 conduce la structura:

P (6) O (6) E (12) T

din care rezultă cuvântul POET.
Începând cu a 31-a literă secvenţa fibonaciană, 3, 3, 6 formează structura:

M (3) A (3) R (6) E

rezultând cuvântul MARE.
Cele două cuvinte formează expresia POET MARE, în concordanţă cu mesajul poeziei.
Din prima strofă, începând cu a şasea literă, secvenţa fibonaciană: 5, 4, 9, 13 conduce la structura:

F (5) U (4) R (9) I (13) E

din care rezultă cuvântul FURIE, care poate avea legătură cu sentimentul indus poetului de acei critici care „roade n-au adus”.
Din al doilea vers din prima strofă, secvenţa fibonaciană 3, 3, 6, 9, 15, începând cu a treia literă, conduce la structura:

D (3) U (3) S (6) E (9) A (15) A

din care, prin descifrare, obţinem:

D U S E A A 0 14 -7 0 -14 0 D I L E M A

deci cuvântul DILEMĂ.
Dar iată un rezultat „apropiat” de acei care înşiră „vorbe goale ce din coadă au să sune”.
Din strofa a doua, începând cu a cincea literă din al doilea vers, avem succesiunea:

N (1) M (1) C (1) U (1) I (1) S (1) U

care, după descifrare devine:

N M C U I S U
0 7 0 0 0 -7 14 N T C U I L I

din care, prin anagramare, rezultă cuvântul INCULŢI.
Dar şi următorul rezultat li se potriveşte, el se obţine cu ajutorul numărului 7.
Din strofa a treia, începând cu a 12-a literă din primul vers, avem succesiunea:

A (7) N (7) I (7) T (7) E (7) S (7) I

din care prin descifrare obţinem:

A N I T E S I
0 0 0 -7 -4 -7 -4 A N I M A L E

deci cuvântul ANIMALE.
Din analiza literelor iniţiale ale versurilor, constatăm următoarele:
Literele iniţiale ale versurilor, 4, 5, 6, 7, formează cuvântul DECI;
Literele iniţiale ale versurilor, 12, 13, 14, 15 formează secvenţa S C B T, care, după descifrare, devine:

S C B T 0 0 7 -7 S C I M

deci cuvântul MIŞC.
Literele iniţiale ale versurilor, 18, 19, 20, 21 formează secvenţa, P U N A, care după descifrare devine:

P U N A 0 14 0 0 P I N A

deci cuvântul PÎNĂ.

Cele trei cuvinte de mai sus, dau expresia „DECI PÎNĂ MIŞC”, care ar putea însemna, că voi acţiona (n. n. Eminescu), „atîta cît trăiesc”.
Din strofa a cincea, începând cu prima literă din al doilea vers, apare structura:

R (6) I (6) N (6) D (6) I (6) R (6) H

Descifrând secvenţa formată din ultimele trei litere, rezultă:

I R H -14 0 -7
U R A

deci cuvântul URĂ.
Deci, din structura de mai sus, rezultă expresia „PRIND URĂ”, într-adevăr cei criticaţi prind ură faţă de cei care-i critică.
Începând cu a 12-a literă, din al patrulea vers din prima strofă, avem structura:

M (6) A (6) O (6) E (6) I (6) M (6) A (6) N

iar după descifrare obţinem:

M A O E I M A N 7 0 0 0 0 0 0 0 T A O E I M A N

rezultând expresia OMENIA TA.

POEZIA „FLOARE ALBASTRĂ”

Poezia ne oferă unele rezultate interesante, chiar surprinzătoare.Din versurile strofelor a cincea şi a şasea, reţinem literele care, în aceste versuri ocupă rangurile date de secvenţele simetrice, 2, 2, 1, 1 respectiv, 2, 2, 1, 1.

Secvenţa care se obţine, după descifrare ne dă:

A N T N C A I O 4 7 -7 0 0 4 0 4 E U M N C E I S

deci o anagramă a numelui EMINESCU.
Începând cu prima literă din primul vers, al ultimei strofe, avem structura:

S (2) E (3) U (4) C (5) N (6) I (7) A (8) L

din care, după descifrare, rezultă:

S E U C N I A L
0 0 0 0 0 0 -14 -7 S E U C N I M E

deci o anagramă a numelui poetului. Dar, cu o cheie simetrică ar rezulta:

S E U C N I A L 0 4 0 0 0 0 4 0 S I U C N I E L

deci expresia ÎN CULISE.
Urcarea în „sferele înalte” este evocată în prima strofă prin cuvintele, NORI, STELE, CERURI.
Din aceste cuvinte, reţinem în ordinea de mai sus, primele 2 litere şi ultima; apoi primele trei litere şi ultima, şi în sfârşit primele patru litere şi ultima.
Secvenţa rezultată, după descifrare devine:

N O I S T E 0 14 0 0 -7 0 N C I S M E

E C E R U I 0 0 0 0 0 -14 E C E R U U

deci, prin anagramare, URCE EMINESCU, şi el chiar că a urcat pe culmile literaturii româneşti.
Începând cu prima literă din al treilea vers al ultimei strofe, avem structura:

S (7) U (7) A (7) A (7) T (7) E (7) A (7) S

secvenţa de mai sus, după descifrare devine:

S U A A T E A S -7 0 0 0 0 0 0 0 L U A A T E A S

deci o anagramă a expresiei LA STEAUA.
După cum se poate observa, întoarcerea pe Pământ, este sugerată prin strofa a cincea:

“Hai în codrul cu verdeaţă, Und-izvoare plâng în vale, Stânca stă să se prăvale
În prăpastia măreaţă.”

cu ajutorul cuvintelor: CODRU, IZVOARE, VALE, STANCA, PRĂPASTIA.
Din primele două şi ultimele două cuvinte, reţinem prima şi ultima lor literă, secvenţa obţinută, după descifrare devine:

C U I E S A P A
0 0 0 0 0 4 -28 -14 C U I E S E N M

deci o anagramă a numelui EMINESCU.

Dacă primul cuvânt îl considerăm articulat secvenţa de mai sus devine, C L I E S A PA, din care, prin anagramare obţinem cuvântul SPECIALĂ, iar din ultimul cuvânt al strofei rezultă expresia ARMA TA E.
Cele două rezultate ne dau expresia: „ARMA TA E SPECIALĂ”.
Dacă ne referim la Eminescu putem spune că într-adevăr el a beneficiat de o armă specială şi eficientă … SCRISUL.
În primul vers din ultima strofă apare structura:

C E M I (2) N E S A

care, după descifrare devine.

C E M I N E S A
0 0 0 0 0 0 0 14 C E M I N E S O

deci o anagramă a numelui EMINESCO.
Să considerăm primele trei versuri din a 12-a strofă:

„Şi sosind l-al porţii prag, Vom vorbi-n întunecime: Grija noastră n-aib-o nime,”

Începând cu a 17-a literă din primul vers, numărul 7 ne conduce la structura:

I (7) V O R (7) N E C (7) A

din care rezultă cuvântul VERONICA. Să considerăm strofa a şasea:

„Acolo-n ochi de pădure, Lângă balta cea senină

Şi sub trestia cea lină

Vom şedea în foi de mure.”

Dacă „acolo-n” se numără ca un cuvânt, şi notăm numărul de cuvinte care separă substantivele din text, avem structura:

(3) PĂDURE (1) BALTA (4) TRESTIA (5) FOI DE MURE

deci aceste substantive sunt distribuite după secvenţa fibonaciană, 3, 1, 4, 5.
Primele două litere ale versurilor, formează secvenţa: A C L A S I V O din care, prin anagramare, se obţine expresia COLIVIA SA.
Prin descifrarea cu sistemul definit de noi, rezultă:

A C L A S I V O
4 28 28 -14 0 0 -7 -14 E E N M S I O C

deci o anagramă a numelui EMINESCO.
Dar „surprizele” din această strofă continuă.
Descifrăm secvenţa formată din substantivele, Pădure, Trestia, Balta, şi obţinem:

P A D U R E T R E S T I A B A L T A -28 14 0 -4 -7 0 -7 -4 0 0 0 0 4
N O D A M E L E A A L T E

Din literele descifrate rezultă expresia: ALE TALE DOAMNE
iar din restul literelor obţinem:

U R R T B 0 0 0 7 7 U R R A I

deci cuvântul URĂRI.

Strofa a cincea ne oferă o adevărată surpriză,

„Hai în codrul cu verdeaţă, Und-izvoare plâng în vale, Stânca stă să se prăvale
În prăpastia măreaţă.”

Cuvintele din cel de-al patrulea răspuns din interogatoriu, pe care le-am descifrat, sunt:

CASE, MOŞII, GARDURI, SATE, RÎURI, MILIOANE

având în total 33 de litere.
Substantivele din strofa de mai sus, adică:

CODRUL, IZVOARE, VALE, STANCA, PRĂPASTIA

au în total 32 de litere, dar dacă alăturăm şi litera M, prima literă a cuvântului, MĂREAŢĂ, avem în total 33 de litere.
Folosind sistemul de cifrare introdus la început şi chei cu structura convenită, vom arăta că din şirul de substantive obţinem cuvintele din interogatoriu.
Astfel avem:

V A L E S T I N C A 7 0 7 0 0 0 -4 0 C A S E S T E A

Deci am obţinut cuvintele CASE şi SATE, urmând ca literele N şi C să le folosim în cele ce urmează.
Din cuvântul IZVOARE obţinem:

I Z V O A R E 0 -7 4 -14 4 I O S M I

deci cuvântul MOŞII, urmând să folosim în cele ce urmează literele, Z şi R.
Din cuvântul, CODRUL, cele patru litere rămase mai sus, şi prima literă din cuvântul PRĂPASTIA, obţinem:

C O D R U L Z R N C P -14 0 0 0 7 0 -7
A D R U G R I

deci cuvântul GARDURI, urmând ca literele, C, L, N, C să le folosim în următoarea etapă.
Secvenţa formată din literele rămase, plus cele reţinute, prin descifrare ne dau:

C L N C R A P A S T I A M 28 0 0 -14 7 14 0 0
E L N M I O I A

deci cuvântul MILIOANE, rămânând secvenţa C R S T M. Această secvenţă după descifrare devine:

C R S T M 28 0 0 7 7
E R S A T

deci cuvântul STARE în loc de RÎURI.
Dar atunci când ne-am referit la interogatoriu, am arătat că acest cuvânt, RÎURI este greşit şi că în locul lui ar fi potrivit cuvântul, STÂNE, care se obţine din cel de mai sus, înlocuind litera R cu N, deci ipoteza făcută de noi s-a probat.Din acest rezultat ar rezulta că răspunsurile la interogatoriu au fost date de Eminescu – deci nu era nebun – şi au fost construite cu „materialul clientului” (referirea la Matei Basarab, menţionarea gramaticii sanscrite etc.) dar răspunsurile nu au fost (probabil) înţelese, mai ales răspunsul la a patra întrebare, pentru care formularea era anterior pregătită.Cultura, inteligenţa şi imaginaţia lui Eminescu garantează că era capabil de o astfel de ascundere a acestei expresii biblice.În orice caz, rezultatul este surprinzător.

POEZIA „CONFESIUNE”

Secvenţa formată din titlul poeziei, prin descifrare devine:

V O N F E S I U N E 28 14 7 7 0 0 0 0 0 0 E C U M E S I U N E

din care rezultă expresia EU EMINESCU.
Din primele opt versuri reţinem câte o literă – din fiecare – dintre acelea ale căror ranguri în versuri, formează secvenţa:

1, 2, 1, 2, 1, 2, 1, 2

succesiunea rezultată, N U S A A R I E, prin anagramare ne conduce la expresia AŞA UNIRE.
Considerăm ultimul vers al poeziei:

„Nefericite-iată confesiunea mea”

Numerotăm literele acestui text, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, succesiunea obţinută, după descifrare ne dă:

N E F R I T U 0 -4 0 0 -4 0 0 N A F R E T U

deci prin anagramare, cuvântul FRUNTEA.
Literele finale ale cuvintelor din acest vers formează secvenţa, N E I A C A M A, din care, prin anagramare, rezultă cuvântul E MANIACĂ.
Din acest vers formăm structura:

N (2) E (2) C(2) E (2) T (2) O (2) E (2) U

care, prin descifrare, ne dă:

N E C E T O E U 0 0 0 0 -7 4 4 0 N E C E M S I U

deci o anagramă a numelui poetului.
Din ultimele 7 versuri reţinem prima lor literă, secvenţa obţinută, după descifrare devine:

N S S A P I N 7 0 0 4 0 0 0 U S S E P I N

deci o anagramă a cuvântului SUSPINE.
Primele litere ale versurilor, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, formează succesiunea, E C V A I C N, din care rezultă expresia CA VECIN.

Literele de pe locul al doilea din aceste versuri, formează succesiunea: L E I C N E I, rezultând cuvântul LICEENI.
Literele iniţiale ale versurilor, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, formează o secvenţă, care, după descifrare devine:

C I S A D A M 0 0 0 4 0 0 0 C I S E D A M

deci expresia AM DECIS.

POEZIA „SE BATE MIEZUL NOPŢII …”

Poezia a interesat mult pe critici, pentru semnificaţia dar şi pentru eufonia ei deosebită.
G. Ibrăileanu vorbeşte, referindu-se la această poezie, de „sentimentul sinuciderii” poetului.
N. Georgescu în lucrarea „Eminescu şi editorii săi”, 2000, pag. 268, răspunde consideraţiei de mai sus, apreciind că, „E cu totul superfluu să discutăm chestiuni de acest fel. Eminescu n-a fost niciodată tentat de sinucidere, era o natură mult prea puternică intelectual şi moral”.
Poezia este scurtă şi o reproducem:

„Se bate miezul nopţii în clopotul de-aramă,
Şi somnul, vameş vieţii, nu vrea să-mi ieie vamă Pe căi batute – adesea vrea mintea să mă poarte, S-asamăn între – olaltă viaţă şi cu moarte:
Ci cumpăna gândirii-mi şi azi nu se mai schimbă, Căci între amândouă stă neclintita limbă.”

Începând cu prima literă din al cincilea vers, apare structura:

C (7) A (7) I (7) N (7) C (7) C (7) M (7) T

care, prin descifrare devine:

C A I N C C M T 0 0 0 0 0 28 7 7 C A I N C E T A

deci expresia TACE CAIN.
Primele două litere din versuri formează secvenţa:

S E S I P E S A C I C A

care, prin descifrare, devine:

S E S i P E S A C I C A -7 4 -7 0 0 -4 -7 0 0 0 0 14 L I L I P A L A C I C O

deci o anagramă a expresiei COPILA LILIAC. Din al doilea vers avem structura:

S I (3) N U (3) M E (3) E T care după descifrare ne dă:
S I N U M E E T 0 0 0 0 7 0 0 0 S I N U T E E T

iar prin anagramare obţinem expresia NE ŞTIUTE.
Din cel de-al patrulea vers, reţinem şase litere consecutive, începând cu a doua literă, secvenţa obţinută, după descifrare devine:

A S A M A N 0 0 0 7 0 0 A S A T A N

deci cuvântul SATANA.
În al treilea vers apare cuvântul MINTEA, din care reţinem forma MINTE.
Dacă înlocuim aceste litere cu rangurile lor din alfabet, eliminând pe zero din numărul 20, rangul lui T, obţinem secvenţa, 1 3 9 1 4 2 5, formată din 7 cifre, din care două, 2 şi 4 sunt numere pare. Din secvenţa de mai sus, formăm două secvenţe a câte şase litere, fiecare conţinând un singur număr par, aceste secvenţe le scriem sub forma: 5 1 3 9 1 4 respectiv, 5 1 9 3 2 1.
Le alăturăm şi din şirul obţinut formăm alternativ numere de o cifră şi de două, după care aceste numere se înlocuiesc cu literele care au acestea drept ranguri în alfabet.

5 13 9 14 5 19 3 21 E M I N E S C U

deci numele poetului.
Începând cu litera U din cuvântul CUMPĂNĂ, din al cincilea vers, apare structura:

U (7) N (7) S (7) E (7) M (7) N

din care rezultă expresia UN SEMN, probabil având o anumită semnificaţie.
Începând cu prima literă din cuvântul, SOMNUL, din al doilea vers, avem structura:

S (7) M (7) I (7) A (7) A

care prin descifrare ne dă:

S M I A A 0 0 0 0 4 S M I A E

81

deci cuvântul MESIA.

Ultimele două versuri sugerează succesiunea:

VIAŢA, LIMBA, MOARTE

Descifrând secvenţa formată din literele situate pe rangurile 3 şi 4, din aceste cuvinte obţinem:

A T M B A R 4 0 0 7 4 0 E T M I E R

deci o anagramă a cuvântului TREIME.
Începând cu a 18-a literă din al patrulea vers avem structura:

A (5) S (5) A (5) C (5) A (5) R (5) I (5) S (5) C

din care rezultă expresia AŞA CĂ RISC. În primul vers apare structura:

S (7) E (14) P (21) M (28) C (35) A

care, descifrată ne dă:

S E P M C A -7 0 0 0 0 0 L E P M C A

deci, prin anagramare, cuvântul PLECĂM.
Începând cu prima literă a cuvântului VAMĂ, din al doilea vers, avem structura:

V (4) E (5) T (6) S (7) I (8) P (9) A (10) A

din care, după descifrare, obţinem:

82

V E T S I P A A 0 0 0 0 -4 28 0 4 V E T S E R A E

deci expresia VESTE REA.

POEZIA „LA STEAUA”

Începând cu a noua literă, din primul vers al primei strofe, avem structura:

C (7) A (7) L (7) L (7) I (7) A

care prin descifrare devine:

C A L L I A
0 14 7 7 4 14 C O S S M O

deci cuvântul COSMOS, legat de conţinutul poeziei.
Începând cu a 14-a literă din al doilea vers, secvenţa fibonaciană, 4, 4, 8, ne conduce la structura:

U N (4) M I (4) N I (8) I T L

care, prin descifrare devine:

U N M I N I I T L 14 0 -7 0 0 0 -14 0 0 I N F I N I U T L

deci cuvântul INFINITUL, o caracteristică a spaţiului cosmic. Următoarea structură:

U (3) A (4) S (5) M (6) R

83

care începe cu a noua literă din primul vers, din a doua strofă, conduce la secvenţa, U A S M R, care, prin anagramare, dă cuvântul SUMAR, dar descifrată cu sistemul adoptat, ne dă:

U A S M R 0 0 0 7 0 U A S T R

deci cuvântul ASTRU, legat de conţinutul poeziei.

Începând cu a 14-a literă din ultimul vers al primei strofe, şi continuând cu strofa următoare, avem succesiunea:

U (4) O (4) E (4) S (4) N

care descifrată devine:

U O E S N 0 7 0 0 0 U V E S N

deci cuvântul VENUS.
Începând cu prima literă din al doilea vers, din a treia strofă, apare structura:

I (8) R (8) A (8) S (8) I (8) N

iar prin descifrare rezultă:

I R A S I N -14 0 0 0 -14 0
U R A S U N

deci cuvântul URANUS.
Am obţinut astfel denumirile a două planete, strâns legate de mesajul poeziei.

84

Să considerăm literele iniţiale ale versurilor poeziei, şi din şirul lor să reţinem literele distincte, adică, L E C P I A T N.
Din această succesiune, eliminăm litera C, după care descifrăm secvenţa rămasă şi obţinem:

L E P I N T N 0 0 0 -4 0 0 0 L E P E A T N

deci cuvântul PLANETE.
Secvenţa formată din literele iniţiale ale ultimelor 7 versuri ale poeziei, prin descifrare devine:

I E A T P L N -4 0 0 0 0 0 0 E E A T P L N

deci o anagramă a cuvântului PLANETE.
Din versurile strofelor a treia şi a patra, afară de primul vers din strofa a treia, reţinem câte o literă, dintre acelea care în aceste versuri ocupă rangurile date de secvenţa, 2, 1, 2, 1, 2, 1, 2, secvenţa obţinută, după descifrare devine:

N E Z T I L E 0 0 -7 0 0 0 0 N E S T I L E

deci, prin anagramare, expresia ÎN STELE.
În primul vers din strofa a treia apare substantivul, ICOANA, iar în al doilea vers, substantivul CER. Secvenţa formată din aceste substantive, după descifrare devine:

I C O A N A C E R 0 0 4 0 0 0 0 0 0 I C S A N A C E R

85

deci o anagramă a expresiei CASĂ ÎN CER.

POEZIA „O MAMĂ…”

Din al treilea vers, strofa a treia, avem structura: M (6) U (6) S (6) A (6) E (6) U (6) A (6) C (6) I (6) D
Secvenţa obţinută, prin descifrare, devine:

M U S A E U A C I D 7 0 0 0 4 14 14 0 0 0 T U S A I I O C I D

din care rezultă expresia O ŞTIU DACII.
Numerotăm cuvintele din primul vers, strofa a treia, şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, secvenţa obţinută după descifrare devine:

R A A I M E A 0 0 -14 -4 0 -4 0 R A M E M A A

rezultând expresia MAMĂ REA.
Începând cu al patrulea cuvânt din al doilea vers, din strofa a doua, avem structura:

S I (3) C E (3) M U (3) A F

iar după descifrare obţinem:

S I C E M U A F 0 0 0 0 0 0 4 7 S I C E M U E N

86

deci o anagramă a numelui poetului.
Din finalul celui de-al cincilea vers din strofa a doua avem structura:

L M E U (7) C R E S

iar după descifrare rezultă:

L M E U C R E S 28 7 4 14 0 0 0 0 N T I I C R E S

rezultând cuvântul CREŞTINI.
Din al treilea vers din prima strofă avem structura:

D (3) U (3) C (3) T (3) E (3) A (3) N (3) U (3) R (3) T

din secvenţa de mai sus rezultă expresia:

D U C T E A N U R T 0 0 0 7 0 0 0 0 -28 7 D U C A E A N U P A

deci NU ADUCE APA.

POEZIA „CARE-O FI ÎN LUME …”

Din şirul format din literele titlului, reţinem trei litere, din două în două, adică, C E I, la care le alăturăm cele cinci litere din finalul titlului. Secvenţa obţinută, după descifrare, ne dă:

C E I N L U M E 0 0 0 0 7 0 0 0 C E I N S U M E

deci o anagramă a numelui EMINESCU.

87

Literele din titlu, care nu au fost folosite mai sus, formează secvenţa: A R O F I, care, prin descifrare ne dă:

A R O F I
0 0 0 7 -4 A R O M E

deci cuvântul MOARE.
Cele două rezultate formează expresia MOARE EMINESCU, o coincidenţă stranie.
Literele iniţiale ale versurilor, 7 inclusiv, până la 15 inclusiv, formează secvenţa, S L I U P B I C, care descifrată ne dă:

S L I U P B I C 0 -7 4 0 -28 7 -4 0 S E M U N I E C

deci o anagramă a numelui poetului.
Secvenţa formată din iniţialele ultimelor şase versuri ale poeziei, după descifrare ne dă:

H N A T A S -7 0 0 0 0 0 A N A T A S

deci, citită de la dreapta la stânga, cuvântul SATANA.
Începând cu a 24-a literă din al doilea vers, şi continuând apoi cu primul, din strofa a şaptea, apare structura:

L (7) N (7) A (7) L (7) I (7) S (7) C (7) U

Prin descifrare obţinem:

L N A L I S C U -7 0 -14 -7 0 0 0 0 E N M E I S C U

88

deci o anagramă a numelui EMINESCU.
Numerotăm literele din primul vers, începând cu a treia literă, din strofa a 10-a, adică:

1 2 3 4 5 6 7 8 S A M A I U B E

şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană, 1, 2, 3, 5, 8, rezultă succesiunea, S A M I E, deci cuvântul MESIA.
Începând cu a 14-a literă din primul vers, strofa a 13-a, secvenţa fibonaciană, 1, 1, 2, 3, 5, formează structura:

N (1) A (1) D (2) E (3) O (5) T

care prin descifrare ne dă:

N A D E O T 0 0 0 0 0 -7 N A D E O M

deci o anagramă a cuvântului DOAMNE.
Înainte de descifrare, din secvenţa de mai sus, rezultă cuvântul DENOTĂ.
Începând cu a şaptea literă din primul vers al ultimei strofe, avem structura:

A (2) C (2) U (2) I (2) N (2) M (2) E care, prin descifrare devine:
A C U I N M E O 4 0 0 0 0 0 4 E C U I N M E S

deci o anagramă a numelui EMINESCU.

89

POEZIA „LA ARME”

Din titlu, înlocuind literele cu rangurile lor din alfabet, cu convenţia că literele care au rangul un număr format din două cifre se substituie cu suma cifrelor rangurilor, obţinem secvenţa, 3 1 1 9 4 5. Litera L având rangul 12 se înlocuieşte cu numărul, 3 etc.
Secvenţa de mai sus se scrie sub forma, 5 1 3 9 1 4. Înlocuim, în această secvenţă, numărul 4 cu 2 şi secvenţa
rezultată se scrie sub forma, 5 1 9 3 2 1.
Alăturăm cele două secvenţe, 1 3 9 1 45 1 9 3 2 1, din acest şir formăm, alternativ, numere dintr-o cifră şi din două, după care aceste numere se înlocuiesc cu literele care, au aceste numere drept ranguri în alfabet, deci:

5 13 9 14 5 19 3 21 E M I N E S C U

deci numele poetului.
În al doilea vers din strofa a doua, avem structura:

S (7) M (7) C (7) O (7) E (7) N (7) I (7) C

prin descifrare obţinem:

S M C O E N I C 28 0 28 4 0 0 0 0 U M E S E N I C

deci o anagramă a numelui poetului.

În primul vers din strofa a treia avem structura:

M (7) A (7) P (7) E (7) I (7) T (7) B (7) O (7) T

din care, prin descifrare, obţinem:

90

M A P E I T B O T
0 0 28 0 0 0 7 0 0 M A R E I T I O T

prin anagramare rezultă expresia O MERITAŢI, în context cu conţinutul poeziei şi cu eventualele urmări ale atitudinii pasive.
În al nouălea vers din strofa a patra, apare structura:

D E (7) A M (7) L A (7) A T (7) A R

care, după descifrare devine:

D E A M L A A T A R 0 0 14 0 0 0 4 0 0 0 D E O M L A E T A R

din care, prin anagramare, rezultă expresia DE LA MOARTE. În al optulea vers din strofa a şasea, avem structura:

C (7) O (7) I (7) N (7) R (7) A (7) C (7) A (7) M

C O I N R A C A M 0 0 0 0 0 0 0 0 7 C O I N R A C A T

deci expresia CRONICA TA.
În versul 10 din strofa a şasea apare structura:

C (7) A (7) M (7) A (7) E (7) A (7) T

care, după descifrare, devine:
C A M A E A T 0 0 7 4 0 0 0 C A T E E A T

deci o anagramă a cuvântului CETATEA.

91

POEZIA „DE-OR TRECE ANII”

Considerăm expresia din finalul primei strofe: NU STIU CE
din care, prin descifrare, obţinem:

N U S T I U C E 0 0 0 -7 -4 14 0 0 N U S M E I C E

deci o anagramă a numelui poetului. Din al doilea vers din prima strofă:

„Ea tot mai mult îmi va plăce”

formăm succesiunea: E A T O (7) T I M I, care, după descifrare, ne dă:

E A T O T I M I -4 0 0 0 0 0 0 -4
A A T O T I M E

din care rezultă expresia TOATĂ MIE.
Începând cu a 5-a literă din al doilea vers al strofei a treia, apare structura simetrică:

V O R (7) A C (7) I G L

care, prin descifrare, ne dă:

V O R A C I G L
0 0 0 0 0 0 7 -7 V O R A C I N E

deci o anagramă a numelui VERONICA.

92

Secvenţa formată din bigramele iniţiale ale cuvintelor din al treilea vers din prima strofă, prin descifrare ne dă:

P E C A T O E I
0 -4 0 0 0 -14 0 0 P A C A T A E I

deci, prin anagramare, expresia AI PĂCATE.
Secvenţa formată din literele iniţiale ale versurilor ultimei strofe, prin descifrare devine:

A S P E I N E U 14 0 28 -4 0 0 0 0 O S R A I N E U

deci expresia NU-I SOARE.
Din primul vers, strofa a doua, secvenţa fibonaciană, 2, 3, 5, 8, 13, 21, ne conduce la structura:

M (2) E (3) C (5) R (8) E (13) N (21) E

care, prin descifrare, devine:

M E C R E N E
7 0 0 0 0 0 4 T E C R E N I

din care, prin anagramare, rezultă cuvântul CERNITE sau cuvântul CERINŢE. Numerotăm literele care ocupă locul al doilea în versuri, şi din şirul obţinut reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană, 1, 2, 3, 5, 8, 13, secvenţa obţinută, prin descifrare ne dă:

E A E A T S 0 14 0 0 0 0 E O E A T S

deci expresia E O STEA.

93

POEZIA „PHILOSOPHIA COPILEI”

Secvenţa formată din bigramele iniţiale ale versurilor din ultima strofă este:

S A C U P A M I

după descifrare, devine:

S A C U P A M I
0 4 0 0 -28 4 0 0 S E C U N E M I

deci o anagramă a numelui EMINESCU.
În al doilea vers din prima strofă apare structura:

C (7) N (7) A (7) T (7) R (7) C (7) T (7) A

care, prin descifrare devine:

C N A T R C T A
0 0 0 0 0 0 0 14 C N A T R C T O

deci cuvântul CONTRACT.
Începând cu a 16-a literă din primul vers al strofei a treia avem structura:

E A (7) L U (7) O C (7) M I

care, prin descifrare ne dă:

E A L U O C M I
0 4 28 0 4 0 0 0 E E N U S C M I

deci o anagramă a numelui poetului.

94

În al treilea vers din strofa a doua, apare structura: A (2) R (2) I (2) M (2) R (2) U
Prin descifrare obţinem:

A R I M R U 0 28 0 0 0 0 A T I M R U

deci expresia A MURIT.
Din fiecare vers al strofei a cincea, eliminăm primele şapte litere, şi reţinem bigramele care le urmează, obţinem astfel secvenţa:

N U E A I L C E

care, descifrată ne dă:

N U E A I L C E 0 0 0 -14 0 7 0 E N U E M I S C E

deci o anagramă a numelui EMINESCU.

POEZIA „DAŢI-MI ARPĂ DE ARAMĂ”

Numerotăm cuvintele din al treilea vers din a doua strofă, şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană, 1, 2, 3, 5, 8, 13, rezultă secvenţa, I A T L A A, care prin descifrare ne dă:

I A T L A A 0 4 0 7 -14 0 I E T S M A

95

adică expresia MĂ ŞTIE.
Din al treilea vers, prima strofă, numerotăm cuvintele şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană, 1, 2, 3, 5, 8, 13, rezultând secvenţa, I A T R T I A, care, prin descifrare ne dă:

I A T R T I A 0 0 -7 0 0 -4 0 I A M R T E A

deci o anagramă a cuvântului MĂREŢIA.
În versul al patrulea din a zecea strofă avem structura:

C (1) R (2) E (3) T (4) A (5) C (6) N (7) U

care, prin descifrare, ne dă:

C R E T A C N U 28 0 0 0 0 0 0 14 E R E T A C N I

deci expresia ÎN TĂCERE.
În versul al patrulea din a doua strofă, apare structura:

S (7) E (7) R (7) A (7) L (7) A (7) A

din care, prin descifrare, se obţine:

S E R A L A A
0 0 0 0 0 4 14 S E R A L E O

deci o anagramă a cuvântului SOARELE.
Începând cu primul vers din strofa a noua, avem structura:

S (7) T (7) E (7) U (7) A (7) I (7) M (7) N (7) V (7) I

96

care, prin descifrare ne dă:

S T E U A I M N V I E -7 0 0 0 0 0 0 0 0 -4 0 L T E U A I M N V E E

deci o anagramă a expresiei AVEŢI NUMELE.
Şi într-adevăr, următoarea secvenţă din structura de mai sus, prin descifrare devine:

S E U E M N I V 0 0 0 0 0 0 0 7 S E U E M N I C

deci o anagramă a numelui EMINESCU.

POEZIA „PATRIA VIEŢII E NUMAI PREZENTUL”

Din cuvintele titlului, reţinem literele de pe locul al treilea urmate de literele finale, rezultând secvenţa, T E M E A I E I L, din care rezultă expresia TEMELIA EI, deci a vieţii.
În versul al 12-lea, numărul 7 ne conduce la structura: I A (7) T O (7) M E (7) E S

care, prin descifrare, ne dă:

I A T O M E E S
0 0 0 14 7 0 0 -7 I A T C T E E L

deci, prin anagramare, cuvântul CETĂŢILE. În versul opt apare structura:

C A (7) U M (7) I N (7) T A

97

care, după descifrare devine:

C A U M I N T A 0 4 0 0 0 0 0 0 C E U M I N T A

deci o anagramă a expresiei CU MINTEA.
Numerotăm cuvintele din primul vers şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine, formează secvenţa fibonaciană, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, obţinând succesiunea, A I E L A N S N T din care rezultă cuvântul SANTINELĂ.
Considerăm secvenţa fibonaciană, 1, 2, 3, 5, şi din versurile care au aceste numere de ordine, reţinem primele lor două litere, secvenţa obţinută, prin descifrare, ne dă:

P A C L S U I N -7 -14 0 -7 0 0 -4 0 I M C E S U E N

deci o anagramă a numelui EMINESCU.
Din versurile cu numerele de ordine, 12, 14, 15, 16, reţinem primele lor două litere, secvenţa obţinută, prin descifrare, ne conduce la următorul rezultat:

U N I C S I I A
0 0 0 0 0 -4 -4 -14 U N I C S E E M

deci o anagramă a numelui poetului.
Începând cu ultima literă din versul al 12-lea, şi continuând cu al 13-lea vers, obţinem structura simetrică:

E S (1) U N E L (1) M I

98

din care, prin descifrare, rezultă:

E S U N E L M I
0 0 0 0 -4 0 0 0 E S U N A L M I

deci o anagramă a cuvântului SEMILUNA.

POEZIA „PIERDUT ÎN SUFERINŢĂ …”

Din versurile, 2, 3, 4, 5, 6, din prima strofă, reţinem, în această ordine, câte o literă, sau două, conform cu următoarea schemă simetrică:

(1), (1, 2), (1, 2), (1, 2), (1)

deci, din versul al doilea, reţinem prima literă, din al treilea vers reţinem primele două litere etc.
Secvenţa obţinută, prin descifrare, ne dă:

C M A S A N I S
0 0 4 0 4 0 0 28 C M E S E N I U

deci o anagramă a numelui EMINESCU.
Din versurile strofei a doua, reţinem câte o literă dintre acelea care, în aceste versuri, au rangurile date de următoarea schemă simetrică:

1, 2, 1, 2, 1, 2, 1, 2

secvenţa obţinută, prin descifrare, devine:

C A N I O E M I
0 4 0 -14 4 0 0 0 C E N U S E M I

99

deci tot o anagramă a numelui EMINESCU.
Numerotăm versurile strofei a doua, şi dintre acelea ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană, 1, 2, 3, 5, 8, reţinem primele lor două litere, obţinând secvenţa:

C A L A N E O B S I

care, prin descifrare devine:

C A L A N E O B S I 0 0 0 0 0 -4 -14 7 0 0 C A L A N A A I S I

deci, prin anagramare, expresia AŞA CANALII.
Literele iniţiale ale cuvintelor – rime, din a doua strofă formează succesiunea, P V I E N F L I, care, prin descifrare ne dă:

P V I E N F L I -7 -7 -14 0 0 7 7 0 I O U E N M S I

deci, prin anagramare, expresia O MISIUNE.

POEZIA „CU MÎNE ZILELE-ŢI ADAOGI …”

Din titlul poeziei, reţinem primele 7 litere, le omitem pe următoarele 7 litere şi o reţinem pe a opta, secvenţa rezultată, prin descifrare devine:

C U M I N E Z A 0 0 0 0 0 0 -7 4 C U M I N E S E

deci o anagramă a cuvântului EMINESCU.

100

În primul vers din prima strofă, apare structura: C (7) L (7) A (7) R (7) A (7) I (7) T
care, prin descifrare, devine:

C L A R A I T
0 7 0 0 0 0 -7 C S A R A I M

deci, prin anagramare, cuvântul SĂRĂCIM.
Secvenţa formată din bigramele iniţiale ale versurilor strofei a doua, după descifrare devine:

C A I N P R E L 0 14 0 7 0 0 0 0 C O I U P R E L

deci, prin anagramare, apare cuvântul PERICOLU.
În al doilea vers al strofei a treia, apare structura:

C (7) E (7) A (7) P (7) A (7) A (7) E (7) A

şi prin descifrare obţinem:

C E A P A A E A 0 0 0 0 0 -14 0 0 C E A P A M E A

deci expresia E PACEA MEA.
În primul vers al strofei a patra, avem structura:

N (7) O (7) S (7) A (7) D (7) M (7) I (7) E

care prin descifrare ne dă:

N O S A D M I E 0 0 -7 0 0 0 0 0 N O L A D M I E

101

din care rezultă expresia LA DOMNIE.
În primul vers din strofa a doua, avem structura:

C (3) U (3) T (3) E (3) U (3) N (3) A (3) L (3) A (3) M

care după descifrare devine:

C U T E U N A L A M 0 14 0 0 0 0 4 0 0 0 C I T E U N E L A M

din care rezulta expresia CITA NUMELE.
În primul vers din strofa a patra avem structura:

N (5) A (5) I (5) R (5) A (5) S (5) I (5) N (5) R (5) E

care, prin descifrare, devine:

N A I R A S I N R E 0 -14 -4 0 0 0 0 7 0 0 N M E R A S I U R E

din care rezultă expresia RUŞINE MARE.

POEZIA „DE-A NĂSCOCI NOI IPOTEZE …”

Din versurile, 5, 6, 7, 8, 9, 10 reţinem una sau două litere, ale căror ranguri, în aceste versuri, formează secvenţa simetrică:

(1, 2), (1), (1), (1), (1), (1, 2)

succesiunea obţinută, prin descifrare, devine:

P A S M C E N U -7 4 0 0 0 0 0 0 I E S M C E N U

102

deci o anagramă a numelui EMINESCU.
Secvenţa formată din primele opt litere din al patrulea vers, prin descifrare, ne dă:

A C U M A I N S 4 0 0 0 4 0 0 0 E C U M E I N S

deci o altă anagramă a numelui poetului. În al şaselea vers, apare structura:

S (7) T (7) E (7) A (7) A

care, prin descifrare, devine:

S T E A A 0 0 0 0 4 S T E A E

deci expresia E STEA, potrivită pentru Eminescu. În al optulea vers apare structura:

C (2) A (3) E (4) S (5) T (6) A (7) E (8) N (9) I (10) M

care, după descifrare, devine:

C A E S T A E N I M 0 14 0 0 -7 14 0 0 0 0 C O E S M O E N I M

deci, prin anagramare, expresia EMINESCO, OM.

POEZIA „VIS”

Din versurile primei strofe reţinem bigramele de început, secvenţa obţinută, după descifrare devine:

103

C E S U A N L E 0 4 0 0 -14 0 -7 0 C I S U M N E E

deci o anagramă a numelui EMINESCU.
În al doilea vers din a treia strofă, apare structura:

S (7) E (7) T (7) I (7) I (7) L (7) U (7) L

din care se obţine expresia STILUL EI.
Din cuvintele celui de-al patrulea vers din a treia strofă, reţinem bigramele lor finale, care după descifrare devin:

C U R A L E C E L T 28 0 0 -14 0 0 0 0 0 0 E U R M L E C E L T

din care rezultă expresia TRECE LUME.
În primul vers din strofa a şasea apare structura:

A (2) M (3) U (4) C (5) S (6) T (7) P (8) C

care, prin descifrare, devine:

A M U C S T P C 14 0 0 0 0 0 -7 28 O M U C S T I E

din care rezultă expresia CUM O ŞTIE.
Numerotăm cuvintele din strofa a şaptea şi reţinem finalele cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, care după descifrare devine:

N L T A L U E 0 7 0 4 0 14 0 N S T E L I E

104

din care rezultă expresia ÎN STELE.
În primul vers din strofa a opta, apare structura:

S (6) M (6) P (6) T (6) I (6) C (6) L (6) I (6) U

care, prin descifrare devine:

S M P T I C L I U 0 0 -7 0 0 0 0 0 0 S M I T I C L I U

rezultând expresia ŞI MITICUL.

În primul vers din strofa a noua, apare structura:

D (1) A (2) N (3) A (4) M (5) B (6) S

care, după descifrare, ne dă:

D A N A M B S 0 4 0 4 7 7 0 D E N E T I S

deci o anagramă a cuvântului DESTINE.

POEZIA „PREOT ŞI FILOZOF”

Din versurile, 1, 2, 7, 8 ale ultimei strofe, reţinem primele lor două litere, secvenţa obţinută, după descifrare, devine:

N U S I A L C E 0 0 0 0 -14 -7 0 0 N U S I M E C E

deci o anagramă a numelui EMINESCU.
În al doilea vers din prima strofă, avem structura:

105

D (7) O (7) G (7) M (7) T

din care rezultă:

D O G M T 0 0 0 0 7 D O G M A

deci cuvântul DOGMĂ.
În al treilea vers apare structura:

S (4) A (4) T (4) A (4) R (4) R (4) E

care, prin descifrare, devine:

S A T A R R E 0 0 0 0 -28 0 0 S A T A P R E

din care rezultă expresia E SATRAP.
Începând cu versul al 11-lea, versurile care au ca primă literă, litera „C” separă celelalte versuri în submulţimi care conţin, în ordine, câte, 4, 1, 3, 1, 9, 1, versuri.
Dacă înlocuim numerele din această secvenţă, cu literele care, în alfabet, au aceste numere drept ranguri, rezultă:

4 1 3 1 9 1 D A C A I A 0 0 0 0 0 4 D A C A I E

deci expresia E DACIA.
În al 20-lea vers apare structura:

C (7) E (7) R (7) R (7) N (7) U (7) A

care prin descifrare devine:

106

C E R R N U A 0 0 0 28 0 14 0 C E R T N I A

deci cuvântul CERNITĂ.
În versul 31 apare structura:

D (7) S (7) A (7) R (7) J (7) O (7) I (7) C

secvenţa care, descifrată ne dă:

D S A R J O I C 28 0 0 0 -7 -14 0 0 F S A R C A I C

din care rezultă expresia FRICA SA.

POEZIA „SOMNOROASE PĂSĂRELE”

Dacă cuvintele cu cratimă se numără, fiecare, ca un cuvânt, poezia are 55 de cuvinte, cuvântul median din şirul lor, deci care-l împarte în două secvenţe egale, are rangul 28, pe acest rang aflându-se cuvântul PACE, lăsând impresia că poezia este construită în jurul acestui cuvânt, accentuând astfel starea de linişte şi pace care caracterizează poezia.
Din punct de vedere matematic, numărul 28 este „număr perfect” suma divizorilor (sau părţilor) lui este egală cu 28.
Să considerăm secvenţa fibonaciană:

1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55

Numerotăm literele primei strofe şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa de mai sus.

107

Obţinem următoarea succesiune, în care, pentru fiecare literă am notat şi rangul ei din alfabet.

S O M O A S L U N 19 15 13 15 1 19 12 21 14

Suma rangurilor de mai sus este egală cu 129, şi ea nu se schimbă dacă, cel mai mic număr, respectiv 1 rangul literei A, îl scădem din el şi în acelaşi timp îl adunăm la următorul număr ca ordin de mărime, respectiv la 12, rangul literei L.
Secvenţa numerică devine:

19 15 13 15 19 13 21 14
Din primele patru numere reţinem cifra unităţilor, iar ultimele patru le copiem neschimbate, după care, numerele astfel obţinute se înlocuiesc cu literele, care, în alfabet au aceste numere drept ranguri. Rezultă:

9 5 3 5 19 13 21 14 I E C E S M U N

deci o anagramă a numelui EMINESCU.
În primul vers din strofa a treia, apare structura:

T (7) A (7) I (7) S (7) C (7) T

care, după descifrare devine:

T A I S C T -7 0 0 0 28 0 M A I S E T

rezultând expresia MĂ ŞTIE.
Primul vers din strofa a patra conţine structura:

P (3) E (4) T (5) R (6) D (7) R (8) U (9) O

108

prin descifrare obţinem:

P E T R D R U O -7 0 -7 0 0 0 0 -14
I E M R D R U A

deci o anagramă a expresiei AM DURERI.
În al treilea vers din strofa a doua avem succesiunea:

D (7) O (7) A (7) M (7) T (7) A

care descifrată devine:

D O A M T A 0 0 0 0 -28 4 D O A M R E

deci o anagramă a cuvântului DOARME.

POEZIA „PESTE VÂRFURI”

Din versurile 1 şi 4 ale primei strofe, şi din versurile 3 şi 4 ale strofei a doua, reţinem primele lor două litere, secvenţa obţinută, prin descifrare, devine:

M A I S U N A V 0 4 0 0 0 0 4 7 M E I S U N E C

deci o anagramă a numelui EMINESCU.

În primul vers din strofa a treia, apare structura:

D (2) E (2) C (2) A (2) F (2) M (2) A

din care, prin descifrare, se obţine:

109

D E C A F M A 0 0 0 4 0 7 4 D E C E F T E

deci o anagramă a cuvântului DEFECTE.
În al doilea vers din strofa a treia, avem succesiunea:

I (7) P (7) T (7) U (7) L (7) E (7) E (7) A

care, prin descifrare ne dă:

I P T U L E E A 0 0 0 0 0 0 -4 0 I P T U L E A A

deci expresia A EI LUPTĂ.
În al doilea vers din prima strofă avem structura:

C (2) R (2) I (2) T (2) R (2) Z (2) I

care prin descifrare, devine:

C R I T R Z I 28 0 0 0 -28 -7 0 E R I T P S I

deci cuvântul SPIRITE.
Din toate versurile poeziei, reţinem a şaptea literă, rezultând succesiunea:

A I R O A E M I C I A M din care, prin descifrare, rezultă:

A I R O A 0 -14 0 0 0 A U R O A

E M I C I A M 0 7 4 0 -4 0 0 E T M C E A M

rezultând expresia ACUM E MOARTEA.

110

POEZIA „ODĂ (în metru antic)”

În cuvântul ODA înlocuim fiecare literă cu rangul ei din alfabet şi obţinem, 1541, dacă acum înlocuim fiecare număr cu litera, care, în alfabet are acel număr drept rang, rezultă secvenţa, A E D A.
Prin descifrare obţinem:

A E D A 0 4 0 14 A I D O

deci cuvântul ADIO.
În primul vers din strofa a patra apare structura:

D (4) E (4) P (4) I (4) T (4) A (4) T

care prin descifrare devine:

D E P I T A T 0 -4 28 0 -7 0 0 D A R Î M A T

deci cuvântul DĂRÎMAT.

În primul vers din strofa a cincea, avem structura:

P (7) C (7) U (7) I (7) N (7) A (7) R (7) C (7) U (7) T (7) E din care prin descifrare obţinem:
P C U I N A R C U T E 0 0 14 0 0 0 0 0 0 0 -4 P C I I N A R C U T A

prin anagramare rezultând expresia NU-I PRACTICĂ.

111

Din ultimele şase versuri ale poeziei, reţinem literele de pe locul 7, obţinând secvenţa, A A I R T A, din care, prin descifrare rezultă:

A A I R T A -14 -14 -4 0 0 0 M O E R T A

deci cuvântul MOARTE.

Din versurile ultimei strofe reţinem primele lor două litere, secvenţa rezultată, prin descifrare, ne dă:

P I V I C A M I 28 -4 -7 4 0 0 7 -4 R E O M C A T E

deci expresia CE MOARTE.
Din primele trei versuri ale ultimei strofe, reţinem literele de ranguri, 6 şi 7, secvenţa obţinută, după descifrare ne dă:

M I A R O T
0 -4 0 0 0 0 M E A R O T

deci cuvântul MOARTE.
În primul vers din prima strofă avem structura:

N U (5) A M (5) T A (5) R O (5) U R

din care, prin anagramare, rezultă expresia NU AU MARTOR. În al doilea vers apare structura:

P U (7) A R (7) A T (7) M I (7) I N

din care, prin anagramare rezultă expresia PÂNĂ MURIŢI.

112

Din fiecare vers reţinem a noua literă, şi din acest şir descifrăm secvenţa formată din literele distincte. Se obţine:

M N A D O C I R H U 7 0 4 0 -14 0 0 0 -7 0 T N E D A C I R A U

deci expresia NE UCID ARTA.

Muzicalitatea limbii române, distribuţia echilibrată a consoanelor şi vocalelor, frecvenţa ridicată a secvenţelor de forma, C V C V …, unde C desemnează o consoană şi V o vocală, sunt câteva din elementele care generează mesajele puse în evidenţă în demersul nostru.

Decimarea oamenilor naivi

Cum cuceresti adevarul cu ajutorul Inteligentei Spirituale

By | | , , , ,
8 Comments

      Inteligența Spirituală, mijloc de a cuceri adevarul 

   În sens pur etimologic, cuvântul inteligenţă denotă capacitatea de a discerne, de a separa, de a alege între diferite alternative şi de a putea lua decizia cea mai potrivită. O persoană inteligentă este, de fapt, o persoană care ştie să separe esenţialul de neesenţial, ceea ce este valoros de ceea ce este lipsit de valoare, ceea ce îi este necesar pentru a desfăşura o anumită activitate de ceea ce este irelevant pentru această activitate. Cuvântul latin “intelligentia” provine din intelligere, termen compus din intus (între) şi legere, care înseamnă a allege sau a citi. A fi inteligent înseamnă, prin urmare, a şti să alegi cea mai bună alternativă dintre mai multe, dar şi a şti să citeşti în interiorul lucrurilor.

Acest lucru este posibil dacă, înainte de a alege, ai capacitatea de a delibera, de a cântări argumentele pro şi contra ale unei asemenea decizii şi de a anticipa posibilele consecinţe care decurg din asta. Inteligenţa permite să păstrezi cu ajutorul memoriei experienţele din trecut şi să anticipezi, cu ajutorul imaginaţiei, scenariile ipotetice din viitor. Această calitate, după ce este exersată din plin, salvează fiinţa umană de multe eşecuri din viaţa sa şi îi deschide porţile spre dobândirea succesului personal, afectiv şi profesional. Condiţia umană este sărmană. Fiinţa umană este animalul cel mai neajutorat: se naşte gol, desculţ şi lipsit de apărare, dar îi sunt date două posibilităţi, după cum spunea Aristotel: mâinile şi mintea, prin care le depăşeşte pe toate celelalte animale şi cu care realizează, într-o oarecare măsură, orice lucru.

Inteligenţa este mijlocul care oferă deschiderea spre ansamblu şi puterea de a cuceri adevărul. Ea îl face pe om capabil de a transcende, de a depăşi orice limită. Inteligenţa se poate defini şi ca puterea de a învăţa sau de a înţelege, ca aptitudinea de a cunoaşte, de a înţelege ceva. Inteligenţa permite elaborarea de răspunsuri complexe în situaţii fundamentale ale vieţii, răspunsuri gândite şi meditate care depăşesc logica mecanică a impulsului. Prin inteligenţă se mai poate înţelege şi acea capacitate care permite să ne adaptăm destul de repede posibilităţilor disponibile şi să ne confruntăm cu situaţii noi pe care nu le-am prevăzut dinainte. În viaţa unei persoane există multe probleme de rezolvat. O persoană produce ceva în mod inteligent atunci când creează ceva ce nu există în mediul înconjurător şi care este necesar.

Inteligenţa se poate caracteriza şi ca un ansamblu de aptitudini pe care oamenii le folosesc cu succes pentru a-şi realiza obiectivele alese în mod raţional, oricare ar fi aceste obiective şi oricare ar fi mediul înconjurător în care acestea s-ar afla. Autoguvernarea mentală este o putere, este produsul direct al inteligenţei. Scopul acesteia este furnizarea mijloacelor de a ne guverna pe noi înşine, în aşa fel încât gândurile şi acţiunile noastre să fie organizate, coerente şi adecvate atât nevoilor noastre interne, cât şi nevoilor mediului înconjurător. Inteligenţa este acea putere care permite cunoaşterea realităţii în diverse grade şi niveluri de profunzime. O persoană inteligentă are puterea de a-şi conduce viaţa şi capacitatea de a evita ca alţii să-i dirijeze viaţa, în alte scopuri.

Ştie să se adapteze circumstanţelor, descoperă elementele valoroase care există în ea şi are capacitatea de a ocoli elementele negative. Prin urmare, inteligenţa îndeplineşte o funcţie de adaptare: face posibile traiul şi supravieţuirea. Inteligenţa animalelor face acelaşi lucru, în felul ei, dar cea umană o face într-o formă extravagantă. Se adaptează mediului, adaptând mediul la nevoile sale. Se pare că nu se delectează cu liniştea, pune mereu inima mai presus de orizont, deoarece îşi creează încontinuu noi ţeluri care îi provoacă neîncetate dezechilibre. O fiinţă vie îşi dirijează viaţa în mod inteligent atunci când pune în practică o conduită caracterizată prin următoarele trăsături: să aibă raţiune, să nu se abată de la încercările anterioare sau să repete fiecare nouă încercare; să reacţioneze la situaţiile noi care nu sunt tipice nici pentru specie, nici pentru individ. Ceea ce numim inteligenţă este, înainte de toate, capacitatea pe care o are aceasta de a se crea singură.

CE ESTE INTELIGENŢA SPIRITUALĂ?

Howard Gardner a numit inteligenţa spirituală inteligenţă existenţială sau transcendentă şi a definit -o drept “capacitatea de a se situa pe sine în raport cu cosmosul, precum şi capacitatea de a se situa pe sine în raport cu trăsăturile existenţiale ale condiţiei umane, ca de exemplu semnificaţia vieţii, semnificaţia morţii şi scopul final al lumii fizice şi psihologice în experienţe profunde precum dragostea pentru o altă persoană sau adâncirea într-o opera de artă”.

Dahar Zohar, profesoară la Universitatea Oxford şi lan Marshall, psihiatru la Universitatea din Londra, au descoperit că, atunci când persoanele realizează o practică spirituală sau vorbesc despre sensul global al vieţilor lor, undele electromagnetice din creierul lor prezintă oscilaţii de până la patruzeci de megaherţi prin neuroni. Aceste oscilaţii străbat tot creierul, dar prezintă o oscilaţie mai mare şi stabilă în lobul temporal. După părerea lui Zohar, inteligenţa spirituală activează undele cerebrale, permiţând ca fiecare zonă specializată a creierului să tindă spre un întreg funcţional.

Potrivit investigaţiilor sale, persoanele care cultivă această formă de inteligenţă, ultima care a fost cercetată până în prezent, sunt mai deschise spre diversitate, au o vădită tendinţă de a se întreba de ce şi pentru ce există lucrurile, caută răspunsuri fundamentale şi, în plus, sunt capabile de a înfrunta greutăţile vieţii, dând dovadă de curaj. Din perspectiva sa, persoanele inteligente din punct de vedere spiritual sunt în căutarea unei concepţii asupra lumii, tind să-şi evalueze acţiunile şi întregul lor traiect, precum şi opţiunile lor de viaţă. Inteligenţa spirituală permite, deci, accesul la semnificaţiile profunde, punerea în discuţie a scopurilor existenţei şi a celor mai importante motivaţii ale acesteia. Inteligenţa eului profund este cea care se înfruntă cu problemele grave ale existenţei şi, cu ajutorul ei, caută răspunsuri credibile şi raţionale.

Viaţa spirituală

Viaţa spirituală nu este o viaţă paralelă cu cea trupească; cele două sunt unite în mod intim. Cine o cultivă trăieşte mai intens fiecare senzaţie, fiecare atingere, fiecare experienţă, fiecare relaţie interpersonală. Când afirmăm că fiinţa umană este capabilă de o viaţă spirituală ca urmare a inteligenţei sale spirituale, ne referim la faptul că posedă capacitatea necesară pentru un tip de experienţe, de întrebări, de mişcări şi de operaţiuni care sunt posibile numai la ea şi care nu numai că nu o îndepărtează de realitate, de lume, de materialitate şi de natură, ci, din contră, îi permite să trăiască cu mai multă intensitate, cu mai multă pătrundere, afundându-se până la ultimele niveluri. Viaţa spirituală eliberează fiinţa umană de rânduiala necesităţilor şi tocmai acest lucru o transformă în persoană.

Urmând gândirea lui Max Scheler, numim persoană acea fiinţă care se poate comporta în mod liber, în orice împrejurare; acea fiinţă capabilă să se opună oricărei situaţii, nu numai unei situaţii externe, ci şi interne. Această capacitate are nevoie, de educaţie, de cultivarea inteligenţei spirituale. “Spiritualul – afirmă Viktor Frankl – nu se dizolvă niciodată într-o situaţie; mereu este capabil să se distanţeze de situaţie fără să se dizolve în ea; să păstreze distanţa, să ia atitudine faţă de situaţie. Spiritualul posedă libertate pornind de la acea distanţă şi doar din perspectiva libertăţii sale spirituale, fiinţa umană se poate hotărî într-un sens sau altul, în favoarea sau contra unei dispoziţii, a unei baze caracterologice sau a unei predispoziţii instinctive. Într-un cuvânt, doar din perspectiva libertăţii sale spiritual omul poate să-şi afirme sau să-şi nege instinctul.” (Francesc Torralba-Inteligenta-spirituala)

Ce este SQ – Inteligenţa Spirituală?

 

Cercetari si enigme despre Floarea Vietii

By | | , , , ,
2 Comments

De Ronald Holt directorul Institututlui de cercetari, Floarea Vietii (infiintat de Drunvalo Melchizedek)

De Ronald Holt directorul Institutului de cercetari, Floarea Vietii

Pentru a simplifica lucrurile, haideti sa definim Sinele Superior. Poate fi o sarcina intimidanta si vasta datorita naturii sale sublime. Intentia mea este sa fiu cat se poate de concis si clar. Sinele Superior este un aspect integrant si intim al nostru si el ramane constient de (si interactioneaza in mod activ cu) intreaga noastra fiinta si existenta in mai multe planuri sau posibilitati de viata. O definitie a sinelui Superior ar fi urmatoarea: partea din noi insine care ramane constienta de aspectele noastre fragmentate si, simultan, de plenitudinea noastra.

Conectarea la Sinele nostru Superior si recunoasterea lui este un subiect cuprinzator care cere atingerea mai multor arii ale subiectului pentru a-l putea explora cu claritate. Oricat s-ar scrie pe marginea acestui subiect, nu va fi niciodata de ajuns pentru a satisface mintea umana. Singurul moment in care suntem cu adevarat satisfacuti este atunci cand experimentam pe de-a-ntregul iubirea si natura noastra spirituala. Conectarea cu Sinele nostru Superior cere exercitiu, perfectionare, dedicare si disciplina.

Veti primi in urma acestui exercitiu ceea ce ati pus in el. Este important sa intelegeti ca nu exista fiinte, planuri sau dimensiuni in afara noastra. Toate dimensiunile, fiintele si planurile de constiinta exista in mod egal chiar aici si chiar acum, in noi si in jurul nostru. Asta solicita din partea noastra, ca individualitati, sa ne deschidem simturile suficient de mult, astfel incat sa putem participa impreuna cu alte fiinte, cu Sinele Superior si/sau cu alte planuri ale realitatii. Uneori, experimentand alte planuri, dimensiuni sau fiinte, poate parea ca si cum acestea ar fi separate de noi sau ca si cum noi am iesit complet din planul 3D si ne-am dus intr-un loc total diferit.

***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***

O singura picatura de apa este un bun exemplu pentru a ne vedea pe noi insine in separare, in singularitate sau individualitate. Multe picaturi pot co-exista in cumularea unei singure picaturi. Este posibila crearea unei multitudini infinite de picaturi aparent separate. La fel se intampla in planul 3D al separarii. Exista o multitudine de individualitati care traiesc in forma individuala. Aceste personalitati sunt aparent separate de Sinele nostru Superior. Totusi, cand iei picatura si o adaugi in ocean, picatura se va amesteca si se va integra in ocean. Acolo, picaturile sunt atat de integrate una cu cealalta (asa cum suntem si noi in campul unificat), incat picaturile contin ansamblul oceanului sau campul unificat al oceanului. Impreuna noi cuprindem intreaga realitate sau intregul mediu. Nu exista parti ale oceanului (sau ale campului unificat) care sa nu fie un aspect al nostru. Prin urmare, nu exista planuri, dimensiuni sau fiinte cu care sa nu fim integrati in mod intim.

In incercarea de a intelege perspectiva sinelui Superior prin comparatie cu Sinele egotic, sa ne imaginam ca Sinele Superior este o fiinta aflata la o conferinta, intr-un hotel, intr-o sala mare, care a fost compartimentata in cateva camere mai mici. Fiinta noastra totala, intreaga ar ocupa intreg etajul, dar si camerele mai mici. Constiinta noastra egotica din 3D ar fi constienta numai de o camera pe care se focuseaza. In schimb, Sinele Superior, ar fi complet constient si ar participa simultan la conferinta din camere si din intreg etajul. Sinele Superior ar avea o viziune mult mai cuprinzatoare a intregii noastre fiinte si a camerelor numeroase sau a planurilor in care noi existam.

Sinele Superior esti tu.

El vrea sa devina intreg si integrat. Prin urmare, este obligat sa te ajute in orice fel in care tu ii permiti sa o faca. Cea mai mare preocupare a sinelui Superior este aceea de a face totul spre binele tau cel mai inalt. Acest bine cel mai inalt este vazut prin ochii unei mult mai extinse si intime constiinte si intelegeri, nu numai a voastra insiva, ci si a realitatii pe care ati creat-o pentru voi in interiorul camerei. Sinele Superior doreste in mod natural sa va ajute sa evoluati pentru a avea acces la mai multe camere din cele compartimentate si care cuprind Sinele total. In cele din urma, Sinele Superior te va invata sa inlaturi complet departajarea camerelor.

Sinele Superior este foarte motivat sa comunice cu noi in chiar primul moment disponibil de claritate sau de inactivitate mentala. Asta poate sa nu insemne un protocol pe care sa-l urmam pas cu pas pentru a ajunge la Sinele Superior. El vrea sa poata comunica cu noi in fiecare clipa, dar, in general, se vede provocat de Sinele noastre tridimensionale din cauza insistentei noastre de a crea o bariera de rezistenta fata de Sinele Superior. Aceasta bariera de rezistenta este, sincer, preocuparea noastra cu o multitudine de distrageri.

Sinele Superior poate folosi mai multe metode sau unelte pentru a comunica. Din pacate, nu toate comunicarile sau mesajele subtile primite provin de la Sinele Superior. Acest fapt face ca sarcina noastra sa devina si mai grea din cauza incercarii de a identifica, clarifica si de a rafina aceste comunicari. (Originea acestor comunicari constituie un subiect pe care-l vom discuta mai tarziu).
Sinele Superior comunica intr-un mod subtil in cele mai multe cazuri si recurge la forme drastice de comunicare sau chiar la tacere atunci cand nu mai are de ales. De multe ori am folosit darurile potentialului nostru uman fara sa le recunoastem si facand asta, ni le-am insusit. Vocea sinelui Superior este unul dintre aceste daruri. Vocea noastra subtila si blanda este cea care vine si ne face atenti la potentialele pericole sau ne ajuta cu calm sa gasim cheia dupa ce am catat innebuniti in toata casa. Sinele Superior este de asemenea vocea ratiunii inalte si a inspiratiei creative. Cand ne auzim propria voce a inspiratiei, avem de ales intre a o asculta, a-i urma mesajul si a o nega. Negarea ei, duce de obicei, la rezultate regretabile.

***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***

Daca primiti un mesaj care v-ar face rau voua sau altei persoane, atunci sa stiti ca nu ati primit o comunicare de la Sinele Superior! Sinele Superior ar putea sa va puna sa faceti lucruri care sa va produca disonfort, de exemplu sa luati masuri pentru a va depasi frica in moduri creative. Sau, va poate sa faceti lucruri la care sa opuneti rezistenta. Dar Sinele Superior nu v-ar face rau niciodata; nici voua si nici unei alte fiinte. Sinele Superior are sarcina de a ne dezvolta increderea si sistemul de credinte, precum si lucrul cu fricile noastre pentru a ne duce pe culmile cunoscutului de unde sa pasim in necunoscut. Sinele Superior ne invata, de asemenea, sa eliberam nevoia noastra de a controla, de a ne controla si ne mai invata sa scapam de atasamentul cu privire la felul de a gandi sau de a fi. Asta poate include lectii dureroase, depinde cat de puternica sau tenace este nevoia noastra de control. (Lectiile nu trebuie sa fie dureroase. Cele dureroase au de obicei loc, atunci cand ignoram Sinele Superior si cand opunem rezistenta la schimbare).

Am fost invatati de societate sa facem planuri de viata si sa traim dupa masura posibilitatilor noastre. Daca nu reusim sa planificam, atunci planificam sa nu reusim. Este important sa intelegem ca, oricum, exista o modalitate la fel de importanta de a exista care trebuie si ea invatata. Trebuie sa invatam sa traim aproape de inimile si de visurile noastre. Cand traim in inspiratie (inima si visul nostru) facem ce ne spune inima in ciuda fricii de nesustinere. Manifestam ajutorul de care avem nevoie, fara sa putem vedea, de cele mai multe ori, ce urmeaza. Punand in balanta aceste doua metode, putem castiga capacitatea de a sti cand sa aplicam o metoda sau alta.

In 1988, lucram de cinci ani pentru Honeywell, in Albuquerque New Mexico. Intr-o zi, Sinele meu Superior mi-a spus: «este timpul sa-ti dai demisia de aici si sa mergi mai departe ». Mi-am spus : “Am auzit bine? …A innebunit Sinele meu Superior?” Am tacut pentru cateva minute, incercand sa diger ceea ce mi-a spus. M-am hotarat sa-i spun Sinelui meu Superior ca am de dat bani fostei mele sotii si ca mai am inca de platit pentru camion. Ca lucram aici de cinci ani si ca urma sa ma pensionez. I-am spus ca voi renunta la asta si voi continua sa-mi platesc datoriile pentru camion si pentru fosta sotie. I-am spus ca am incredere in Sinele Superior si ca ma voi lasa ghidat. Totusi, am mai spus ca am nevoie sa fiu sigur ca asta se doreste de la mine si ca nu este imaginatia mea, provenita din faptul ca ma simteam obosit pentru ca faceam aceeasi munca de mult timp. Asadar, aveam nevoie de trei semne foarte clare, astfel incat sa stiu fara niciun dubiu ca a fost un mesaj de la Sinele meu Superior. In acel moment, nu as mai fi ezitat sa fac ceea ce mi s-a cerut. Am ras de mine si apoi mi-am spus: „Asta ii va lua sinelui meu Superior mult timp, asa ca sunt in siguranta”.

In doar o zi, am primit toate cele trei semne foarte clare si am ramas cu gura cascata.

A doua zi m-am dus la serviciul personal si am dat preavizul de doua saptamani. M-au intrebat ce urma sa fac in continuare si ce aveam sa lucrez. Raspunsul meu a fost: « Nu stiu ». A fost pentru prima data cand Sinele meu Superior m-a aruncat clar in necunoscut fara niciun mijloc material de suport. Cand pasim in necunoscut, primim o sansa de a invata, in primul rand, cat de mult bagaj mental si emotional caram si apoi, cat de luminoase si increzatoare sunt inimile noastre, cu adevarat. Floarea Vietii a fost un bun profesor pentru mine, pentru ca noi, ca facilitatori, pasim constant in necunoscut, cu fiecare workshop si cu fiecare grup, pentru ca suntem cu inima deschisa si vulnerabili.

In general, eram foarte entuziasmat sa traiesc clipa prezenta, dar a trebuit sa-mi infrunt fricile. Traind momentul, a trebuit sa fiu atent la oportunitatile care puteau fi valorificate. Pe masura ce termenul limita se apropia (se incheiau cele doua saptamani de preaviz), nu aveam inca nicio idee despre ce urma sa fac. In ultima zi, inginerul-sef a venit la mine si m-a intrebat daca vreau sa sub-contractez. Sinele meu Superior mi-a luminat inima cu inspiratie si a spus: „Asta este!”. Am stiut ca trebuia sa accept si asta am facut. La noul meu loc de munca castigam de trei ori mai mult decat inainte si timpul de lucru era mai putin cu jumatate decat la postul precedent.

Asta a tinut trei luni pana cand Sinele meu inalt a venit si mi-a spus: „Este timpul sa pleci in Hawai, sa traiesti acolo.” Acum viata devenea captivanta. A fost nevoie de foarte putin ca sa fiu convins de aceasta cerere, asa ca am inceput sa strang toate bunurile si sa le vand. In doua saptamani, eu si prietena mea am vandut tot ce aveam. Aveam doua mijloace de locomotie cu 10 viteze, doua rucsacuri si 3000 de dolari. Ne-am cumparat biletele, ne-am pus bicicletele in avion si am plecat spre Hawai. Cand am ajuns acolo, ne-am luat bicicletele si ne-am indreptat spre Honolulu ca sa cautam ceva de lucru si sa inotam pe plajele frumoase de acolo. A durat o saptamana pana cand am gasit de lucru, un serviciu care sa ne relaxeze temporar, pana gaseam ceea ce trebuia sa facem cu adevarat. In cele din urma, Sinele meu Superior a trecut de anumite jaloane, pe masura ce increderea in mine si in Sinele inalt a crescut.

***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***

Cativa ani mai tarziu, intr-o circumstanta asemanatoare, Sinele meu Superior mi-a comunicat ca vrea sa plec in Japonia si sa fac cunoscuta acolo Floarea Vietii. La acel moment, nu aveam bani. Imi amintesc ca mi-am spus: “Oare cum o s-o scoata la capat Sinele Superior pe asta?” In cateva zile aveam un bilet pana la Tokyo si am imprumutat 300 de dolari. In 1993, in octombrie, am aterizat la Tokyo, in Japonia si am stat 3 luni. Pentru a scurta o poveste lunga, am avut succes in a duce Floarea Vietii acolo. Lectiile si aventurile m-au deschis spre un nou mod de a fi. Sunt multe istorii asemanatoare pe care vi le-as impartasi, dar trebuie sa ne intoarcem la Sinele Superior.
Comunicarea cu Sinele Superior este un proces continuu de rafinare si discernamant pe trei directii diferite.

Acestea sunt :
  • Rafinarea capacitatii de a simti si de a primi comunicari subtile.
    Rafinarea claritatii mesajului.
    Rafinarea abilitatii de a ramane in starea receptiva.
    Rafinarea abilitatilor pe aceste trei directii ne da posibilitatea de a simti mai clar Sinele inalt sau de a ne conecta mai bine cu el, pentru a primi mesaje mult mai corecte, pentru a ramane consecvent in starea receptiva pe parcursul zilei. S-a spus ca « cea mai inalta forma a artei este aceea de a fi receptiv la inalta inspiratie ». Deocamdata voi acoperi doar o arie, o directie pentru ca este mult de spus pentru fiecare directie in parte.
    Rafinarea capacitatii de a simti si de a primi comunicari subtile

A : Mintea
Cand ne permitem un moment in care sa oprim sporovaiala constanta a mintii, ajungem la o stare de calm, la tacere sau inactivitate. Acest calm sau inactivitate are ca beneficiu dezvoltarea receptivitatii. Cand recunoastem momentul in care am atins starea de liniste mentala, ea poate fi rafinata si transformata intr-o stare de receptivitate sporita care devine familiara si usor accesibila.

Inlaturand caruselul mental si jongland cu prioritatile zilnice, incarcate cu tot stresul emotionale, ca si cum ai privi un lac. Cand vantul intens bate deasupra apei, se formeaza valuri nesfarsite la suprafata. Actiunea valului si a vantului creeaza curenti sub apa care aduc la suprafata namol, iar acesta innegreste apa. Este foarte asemanator cu starea de a fi preocupat in mod constant cu sporovaiala mentala si fixati pe ideea de a ne tine ocupati cu liste nesfarsite de prioritati care trebuie facute acum. Cantitatea de presiune interna si preocupari cu care ne incarcam pentru a indeplini lista de prioritati, ne tine departe de atentie, de concentrare si ne tine incuiati emotional in zona terestra si departe de inspiratie.

Stoparea sporovaielii.

Fiecare dintre aceste exercitii, practicate cu regularitate, va ajuta la recunoasterea proceselor interne de linistire a mintii. In cele din urma, spargerea suvoiului nesfarsit de « trebuie-sa-fac » si sporovaiala constanta a mintii, creeaza timp in care receptivitatea noastra creste si da posibilitatea sinelui inalt si noua insine sa stabilim o comunicare. Este ca atunci cand norii trec si vantul se dezumfla. Atunci, lacul devine calm, transparent si clar. Poti vedea in adancimea apei (care reprezinta spiritul nostru). Cand lacul este calm, atunci avem o stare ideala pentru receptivitate, claritate si reflectie. Precum lacul in starea de calm, asa va fi mintea noastra cand o facem sa taca.

Cand ne ocupam mintea cu atat de multe sarcini si prioritati pentru perioade lungi de timp, atunci ea devine innorata si intunecoasa. Cand facem ceva pentru ca lacul sa devina transparent si clar, cream timp pentru ca Sinele Superior si planurile superioare sa ajunga pana la noi. Asta aduce darul reintineririi, a inspiratiei, a viziunii, claritatii si vindecarii si totul provine de la pauza pe care ne-am dat-o noua insine. Cand ne luam timp pentru a ajunge la aceasta stare, atunci mintea si emotiile se reincarca pe deplin. Si cand se intampla asta, putem aborda diferitele sarcini de zi cu zi si putem continua sa ne facem treburile cu vigoare, claritate si cu imaginatie.

***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***

Exercitii pentru calmarea si linistirea mintii

Stoparea sporovaielii mentale cere practicantului sa devina expert. Asta inseamna ca el trebuie sa devina constient si familiarizat cu procesul interior; veti deveni atat de familiarizati cu modul de a stopa palavrageala, incat veti fi in stare sa faceti asta fara sa mai apelati la exercitii.
1. Mersul pe stanci
Unul dintre cele mai rapide moduri de a linisti mintea este un exercitiu indigen stravechi. Totusi, el poate fi periculos pentru ca cere o mare abilitate. In acest exercitiu, incepeti sa mergeti intr-o liniste de nepatruns si ajungeti treptat la alergare usoara (atunci cand sunteti pregatiti) pe un camp intins de stanci.

Cand mergeti pe stanci, veti observa ca mintea va insista sa va spuna unde sa puneti piciorul. Mintea va continua sa faca asta ceva timp, pana cand va obosi. In acest punct de oboseala mentala, veti incepe sa intelegeti ca pasitul pe stanci fara greseala, nu are nevoie de mintea voastra. Cand ajungeti in acest punct, mintea va renunta la insistenta cu care controleaza fiecare miscare. Acesta este punctul de rupere a caruselului mental. Ramaneti un timp in aceasta stare si obisnuiti-va cu ea. De asemenea, repetati exercitiul ori de cate ori puteti pentru a va familiariza cu punctul de rupere. Cand va veti obisnui cu aceasta stare, veti fi familiarizati cu locul din interiorul vostru unde puteti ajunge si puteti sta fara sporovaiala mentala.

2. Incantarile sau rugaciunile repetitive
Acest proces duce la acelasi rezultat ca si primul exercitiu, totusi necesita ceva mai mult timp si practica. Pentru a face asta efectiv, individul trebuie sa aiba o puternica intentie si sa fie foarte sincer. Daca faceti o rugaciune sau incantati si repetati asta in timp ce stati focusati mental si emotional pe sensul rugaciunii pentru aproximativ 20-30 de minute (uneori chiar mai mult), veti incepe sa simtiti o rupere a inclestarii mentale provocate de sporovaiala si de lista mentala de prioritati. Ca si in cazul primului exercitiu, stati un timp in aceasta stare si obisnuiti-va cu ea. De asemenea, repetati procesul deseori pentru a va familiariza cu punctul de rupere. Cand va veti obisnui cu aceasta stare, veti fi familiarizati cu locul din interiorul vostru unde puteti ajunge si puteti sta fara sporovaiala mentala.

*Nota: Exercitiile 2 si 3 necesita un inalt grad de disciplina si determinare. Cand incercati sa opriti palavrageala, se produce un val de rezistenta din partea ego-ului, iar asta va face si mai dificil controlul abandonarii (renuntarii) . Este posibil sa incerce sa va afecteze gandurile si emotiile pana in punctul in care va va fi greu sa mai gasiti o motivatie pentru a continua. In acest punct se opresc cei mai multi dintre practicanti. Daca petreceti mult timp in sporovaiala, atunci inaltati un monument de energie haotica.

Este nevoie de timp pentru a neutraliza sau transmuta aceasta energie intr-una de o calitate mai fina. Neutralizarea acestei energii creeaza o provocare in plus. Daca ati creat energie haotica, veti fi obisnuiti sa aveti un anume nivel de anxietate pe care o folositi ca motivatie. Cand acesta dispare, va veti simti goliti si veti incepe sa re-creati sursa de energie originala, permitand spiritului sa inlocuiasca vechea sursa de energie.

2. Meditatia
Invatand sa opriti caruselul mental, veti spori abilitatea de a medita. Fara a putea opri sporovaiala mentala, meditatia poate fi mai inceata decat al doilea exercitiu, dar functioneaza la fel de bine. Pe masura ce va linistiti mintea si emotiile in timpul meditatiei, accesul la inima devine mai usor. Asta va va conduce adanc in frecventele inalte. Acolo, cumunicarea cu Sinele Superior devine mai accesibila si clara. Cand atingeti aceasta stare de deschidere si vulnerabilitate (cand totul este nemiscat si linistit in interiorul vostru), mesajul care apare dintr-o data in constiinta voastra si va inspira, va vindeca sau va avertizeaza intr-un mod plin de iubire, provine, in general, de la Sinele inalt sau de la ghid/ghizi.

Sa intelegem o caracteristica importanta a mintii
Imaginati-va pentru un moment ca va aflati in fata unui lac limpede. Acest lac este atat de nemiscat si limpede, incat puteti vedea reflectia dealurilor si copacilor din jur. Cum priviti la aceasta reflectie, sunteti uimiti de nivelul ridicat de claritate. Acest lucru incepe sa va captiveze si va concentrati pe acuratetea detaliilor. Pe masura ce trece timpul va dati seama ca sunteti atat de fascinati de claritatea detaliilor din reflectie, incat cu greu va dati seama ca va orientati in raport cu realitatea reflectata.

***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***SPIRITUALITATE***

Aceasta realitate reflectata si orientarea voastra in interiorul ei devine tot mai credibila si concreta pe masura ce ii acordati mai multa atentie. Acest lucru este exact ceea ce fac mintea si ego-ul. Incearca sa faca sa para ca ceea ce este efemer este concret. Cand iti deschizi inima, este ca un nor trecator de ploaie care picura un strop de apa pe oglinda nemiscata a reflectiei. O unda pe suprafata apei produce o trezire a mintii din realitatea reflectata. Mintea incearca mereu sa faca in asa fel incat reflectia sa para ceva concret in realitatea si sistemul nostru de credinte.

Pe scurt:
Mintea noastra incearca sa creeze forme din lucrurile ce nu au forma.
Inima noastra ia forma si incearca sa o returneze la stare fara de forma.
Dorinta noastra vrea sa se contopeasca cu orice lucru asupra caruia este focalizata atentia noastra.
In societatea noastra, am pus o valoare mai mare pe minte si intelect. Este important, cu toate acestea exista si consecinte. Asta ne-a facut sa fim constant focalizati pe minte fara a acorda aceeasi pregatire si pentru inima. Focalizandu- ne prea mult pe minte ne mentinem intr-o stare de dezechilibru. Aceasta stare de dezechilibru permite mintii sa toarne un strat de ciment peste lumea vasta si delicata a sensibilitatii, vulnerabilitatii si a sentimentelor, facand astfel dificil pentru inima sa se deschida. Vorbind in general, daca mintea nu poate controla ceva, il va denunta sau denigra pana cand va putea invata sa lucreze in colaborare cu acel lucru.

Mintea (sau intelectul) va incerca uneori sa-ti spuna ca ti-ai deshis inima. Totusi, intelectul considera ca prin deschiderea inimii vei fi lipsit de rezultatele pe care le cauti si iti va permite sa te retragi mai mult intr-o lume sterila care uzurpa realitatea si care se cimenteaza incet in jurul tau. Singura implinire totala am gasit-o cand m-am abandonat complet iubirii si am privit cum aceasta imi indeparta rigiditatea din cimentarile interioare. Abandonarea si deschiderea inimii nu este un lucru care se face o singura data. Trebuie sa practicam abandonarea catre inima noastra in fiecare zi pana cand vom deveni atat de obisnuiti si confortabil cu acest proces, incat ne vom putea abandona inimii in fiecare clipa.

Pe masura ce continuam sa ne rafinam pe noi insine si sa rafinam capacitatea de a simti nuantele subtile din vibratiile fine, vom deveni constienti de prezenta unei varietati de fiinte care exista in alte planuri. Vom avea atunci un simt clar si un grad de intelegere a fiintelor cu care comunicam. Campul unificat care cuprinde mai multe planuri sau dimensiuni de existenta este atat de populat cu fiinte, incat fiecare centimetru din fiecare plan este viu si constient. Ca si apa, campul unificat est vascos in constiinta vie, creand o esenta de lumina lichida asemanatoare cu suprafata apei de pe lac. Aceasta este o parte a faptului ca iubirea e cea mai inteligenta forta a creatiei. Iubirea este singura frecventa smerita si destul de iertatoare pentru a ne permite sa ne unim in armonie cu cei din alte planuri de existenta. Ca si cum ai adauga apa peste apa, nu se opune rezistenta.

B: Emotiile
A avea de-a face cu emotiile, este acelasi lucru cu a avea de-a face cu mintea. Exista o diferenta. Pentru a clarifica acest lucru, trebuie sa reiterez o idee. Imaginati-va un pahar perfect rotund plin cu apa curata. Daca luati o lanterna si luminati paharul cu apa, lumina va trece complet prin pahar. Nicio obstructie in calea luminii. Paharul (si apa din el) va primi in mod clar lumina. Acum luati piper negru si amestecati-l in apa. Este o buna analogie pentru gandurile sau distragerea mintii.

Daca luati acum lanterna si luminati paharul cu apa, vor aparea umbre acolo unde lumina este blocata. Umbrele sunt ca gandurile noastre de vibratie joasa, reale si active si care exista doar pentru ca lumina este blocata. Daca adaugati si mai mult piper si agitati apa, ea devine si mai intunecata. Acest lucru este inrudit cu crearea sporovaielii mentale. Ea va tine gandurile atatate si intunecate. Foarte putina lumina poate patrunde prin apa innegrita. In aceasta stare intunecata, incepem sa ne pierdem capacitatea de a vedea spectrul larg de posibilitati din viata noastra. Atunci incepem sa credem cu tarie ca lumea noastra este intunecata precum norii din mintea noastra.

Starea noastra emotionala este asemanatoare cu exemplul paharului cu apa, cu o exceptie. In loc de ganduri si credinte, negura reprezinta sentimentele noastre nerezolvate. Folosind acelasi exemplu, piperul reprezinta ranile noastre emotionale sau credintele despre noi insine si despre lumea din jur. Exista anumite emotii care isi gasesc calea in apa si in potirul inimii. Amestecarea lor turbionara (fara sa avem timp sa curatam apa), ne va face sa ne scufundam in intuneric si sa cadem intr-o lume a disperarii pe care noi am proiectat-o in realitatea inconjuratoare. Exista multe tehnici de vindecare a corpului emotional, dar nu le vom discuta acum aici.

Cu cat pastram paharul mai curat (mintea si inima noastra) de-a lungul zilei, cu atat mai usor va fi sa intalnim Sinele Superior. Am vorbit doar putin despre domeniile numeroase care au legatura cu conectarea la Sinele Superior. Cu siguranta, se poate scrie mult pe marginea acestui subiect. Totusi, pentru moment, este suficient ca voi sa incepeti sa rafinati propria conexiune cu Sinele inalt. Avand o buna imagine a acestor elemente, este esential sa va dezvoltati relatia cu Sinele inalt. Pe masura ce invatati acesti pasi, Sinele vostru Superior va incepe sa va reveleze tot mai mult din propria voastra calatorie. Mai mult ca orice, calatoria nu este niciodata terminata si ea cere rabdare, dedicare si o inima deschisa.

Calatoria prin viata, aproape de inima si de Sinele inalt, nu este mereu dulce si condimentata. Ochii vostri pot vedea esecul (sau ceea ce credeti voi ca este esec) de multe ori inainte de a intelege lectia, sau pot vedea circuitul auto-sabotajului. Cand va conectati in mod sincer la Sinele Superior, fiti atenti! Sinele Superior va folosi de multe ori alti oameni ca mesageri pentru a va ajuta sa va puneti la punct lectiile. Amintiti-va intotdeauna sa nu impuscati mesagerul

Trezirea inteligenţei