Mintea. Gândirea. Inteligenţa. Cuvintele…


 

                      Ce-i mintea, gândirea, inteligenţa? E ca şi cum ai intreba ce-i viaţa, sau cine-i “Dumnezeu”? Toate adevărurile, toate elementele, toate realităţile ce există în manifestare în spatele acestor cuvinte sunt imposibil de cuprins. A răspunde de exemplu la întrebarea “ce-i mintea?”, înseamnă a găsi toate răspunsurile posibile la această întrebare. Oare-i posibil aşa ceva?  Se poate răspunde la această întrebare din punct de vedere subiectiv, din punctul de vedere al celui care dă răspunsul, evident cu scopul de a face puţină ordine în conceptele mentale cu care lucrează el, dar niciodată nu se poate răspunde obiectiv, adică să cuprinzi absolut toate semnificaţiile ascunse în spatele acestui simplu cuvânt: MINTEA.

60571382

Sau ce este inteligenţa? S-ar putea răspunde, din punct de vedere subiectiv că este capacitatea de a face legături, sau de a găsi rapid soluţii la probleme etc., dar ce este ea în realitate, obiectiv, privit din toate punctele de vedere, nici ea nu ştiu dacă ştie ce este. Mai mult ca sigur că ea este un profund mister pentru sine însuşi. In această discuţie trebuie să mai luăm in consideraţie şi faptul, deloc de neglijat că a găsi semnificaţia obiectivă a unui singur cuvânt folosit în vorbire înseamnă a le înţelege pe toate celelalte sau altfel spus pentru a înţelege semnificaţia unui cuvânt trebuie să le înţelegem pe toate.

Să luăm de exemplu cuvantul PAHAR. Oamenii văd ceva şi îl denumesc cu un cuvânt: “pahar”. Prin aceasta cred că au înţeles toată realitatea care o implică obiectul respectiv. Să fie oare aşa? Să încercăm să vedem ce se înţelege prin cuvantul “pahar”: să presupunem că cineva încearcă să-l definească: “Paharul este un obiect tridimensional de o formă specifică, conică, cilindrica sau de altă formă, cu picior sau fără, încrustat sau nu, de o anumită culoare…” In încercarea de a înţelege ce este paharul trebuie să căutăm, să inţelegem ce desemnează fiecare din cuvintele cuprinse în definiţia sa. Să începem cu cuvântul “este”: “este”, desemnează că obiectul respective există, se manifestă, poate fi perceput în forma în care o să urmeze după formularea “Paharul este…”

51

“Desemnează” presupune o anumită delimitare în spaţiu a unei realităţi, concept, idee… “Presupune” are foarte multe sensuri dar propoziţia de mai înainte desemnează o anumită definiţie posibilă a cuvântului “desemnează”… “Are” semnifică posesia a ceva, sau o anumită calitate, sau însuşire a unui obiect sau subiect… “Semnifică…” Şi tot aşa până la infinit, până o să stabilim toate legăturile posibile dintre toate cuvintele (căci se vede că acestea se definesc unele prin altele) şi apoi dintre diferitele semnificaţii ale aceluiaşi cuvant. Unde mai pui că sunt multe situaţii in care ne lipsesc cuvintele pentru a descrie ceva… De aici rezultă un adevăr incontestabil: cuvantul este un profund mister pentru noi. El este un profund mister pentru el insuşi. Practic, toată manifestarea e un MISTER, e ca şi cum toată lumea ar fi făcută doar din cadouri de diferite forme pe care nimeni nu se sinchiseşte să le deschidă.

Apoi câte unul, totuşi, la un moment dat vede un altfel de cadou (vede un anumit aspect al vieţii pe care vrea să-l aprofundeze) şi îl deschide. Atunci vede în el un alt cadou, dar culmea, e mult mai mare decat primul şi tot aşa până la ultimul care cuprinde toată lumea în el (dacă o fi un altfel de cadou). Ajungem astfel la un anumit paradox: mergând în interior, în profunzimea oricărui lucru, de fapt, mergem în afara lui. Cu cât o să cunoaştem mai mult din interiorul lui, o să cunoaştem mai mult din exteriorul acestui lucru. Cu cât o să cunoaştem mai mult, vedem că avem mult mai multe de cunoscut şi vrând, nevrând ajungem la concluzia lui Socrate: “singurul lucru pe care-l ştiu, e că nu ştiu nimic” sau la gândirea budistului: “atata ştiu doar că mă aflu la marginea unui ocean infinit…”

652x450_019534-biblioteca

Gândurile şi informaţiile primite prin simţuri

Toate informaţiile pe care le primim prin cele cinci simţuri plus al şaselea (Raţiunea) sunt prelucrate de Minte prin raţiune. Putem vedea astfel că Raţiunea este în acelaşi timp şi organ de simţ al realităţii şi mijloc de prelucrare a ei, de înţelegere a ei. Aşadar, gândirea e modelată de informaţiile pe care le primim prin simţuri dar în acelaşi timp aceste informaţii sunt stabilite mai mult sau mai puţin conştient de modul nostru de gândire. Asta-i clar, pentru că de exemplu spre a afla informaţii să zicem, despre “mântuire” trebuie să citim să zicem cel puţin Cărţile Sfinte (Biblia, Coranul, Talmudul, Dao De Jing, Baghavad-Gita, Yoga Sutra, Cartea Tibetană a Morţlor, etc.), dar pentru a le citi trebuie să avem o determinare (motivaţie) mentală în acest sens.

Cum am mai spus, oamenii, de obicei, nu văd decât ce vor să vadă Cel mai clasic exemplu în acest sens este cel cu paharul pe jumătate gol pe care doi oameni cu două modalităţi de gândire diferite (optimismul şi pesimismul) îl vă total diferit, deşi ambii au şi se servesc de aceleaşi simţri: unul nu vede decat jumăatea plină pe când celălalt nu o vede decât pe cea goală. Faţă de acest exemplu, e bineînţeles de precizat doar că adevărul este întotdeauna la mijloc, adică paharul e pe jumătate gol şi pe jumăate plin. Un om cu o gândire obiectivă vede acest lucru. Gândurile vin, deci, din prelucrarea simţurilor. Gândurile depind de simţuri (nu ne putem imagina ceea ce nu am văzut niciodată). Aşa că întotdeauna este bine să fim atenţi la informaţile pe care le primim prin simţuri din mediul în care ne manifestă pentru că acestea au repercusiuni asupra modului nostru de gandire, a modului nostru de a vedea viaţa, iar acest mod se va repercuta asupra informaţilor următoare pe care o să le primim prin simţurile determinate să acţioneze de gandirea noastră pentru simplul fapt că gandirea determină acţiunea, iar prin acţiune noi ne modificăm modul de gandire (de percepţe a realităţi).

Radu Lucian Alexandru

Anunțuri
Publicat în spirituality | Etichetat , , | Lasă un comentariu

Intră în legătură cu propriul tău subconştient


                           Subconştientul nu numai că înmagazinează amintiri şi stări emoţionale, dar el este şi rezervorul creativităţii, intuiţiei şi ideilor care sunt, toate, intangibile. Intuiţia se manifestă brusc, îndreptându-ne într-o anumită direcţie. O idee ni se iveşte în minte pe când tundem iarba, într-o clipă, şi gata – găsim rezolvarea unei probleme care ne frământă de zile întregi. Subconştientul este acela care ne-a ajutat să o soluţionăm. Dacă se întâmplă să fii un artist, subconştientul tău acţionează în acelaşi fel: îţi furnizează ceea ce lumea numeşte „inspiraţie” – adică o idee creativă din care se naşte sau se desăvârşeşte viitoarea ta lucrare artistică.

books-express.ro

Meseriile în care creativitatea deţine un rol preponderent favorizează accesul oamenilor la subconştientul lor într-o măsură mult mai mare decât cele mai numeroase activităţi numite „de birou”. In mediul acesta, creativitatea este mai degrabă un handicap, care ameninţă să răstoarne rutina şi să submineze autoritatea şefului – mai ales dacă omul cu idei face parte din rândul subordonaţilor! Ideile bune nu se bucură întotdeauna de recunoaştere imediată sau de grabnică aplicare în practică şi cred că suntem destui care să ştim deja că, pentru fiecare asemenea idee bună, se găsesc cel puţin zece persoane care spun că „n-o să meargă”. Foarte adesea, flexibilitatea este înlocuită de rutină, ceea ce ne îngreunează enorm munca, şi viaţa în general, întrucât le îngrădeşte între nişte limite fixe şi le transformă într-o întreagă plictiseală. In vremurile de azi, aportul şi realizările raţiunii (care, după cum ne amintim, nu reprezintă decât partea cea mai mică a capacităţii noastre mentale) sunt cu mult supraevaluate – exact pe cât sunt de flagrant subevaluate resursele subconştientului. În general, nu credem decât ceea ce vedem cu propriii noştri ochi sau ceea ce suntem în stare să atingem cu mâna. Nu considerăm că sunt reale decât lucrurile care se pot măsura şi care au alături tabele de cifre şi situaţii statistice ale datelor experimentale.

Nemira

Creativitatea, intuiţia şi ideile par să ocupe un loc nu prea fruntaş (în afară de ocaziile în care s-au dovedit foarte rentabile) , pentru că rămân dificil de măsurat, aşa încât, din punct de ve dere oficial, ele nici măcar nu există . Şi totuşi, dacă stăm şi ne gândim, to t ce ve dem în jurul no stru a început prin a fi o simplă idee. Cuiva i s-a aprins un beculeţ, s-a născut o intuiţie din care a prins contur o afacere – şi iată cum a apărut întreprinderea sau firma la care lucrezi tu acum. Cineva a avut o idee şi s-a apucat să pună un motor la trăsură şi aşa se face că astăzi călătorim cu maşina şi aşa mai departe.

NOTĂ: Fiecare mare realizare a fost la început doar o idee. Gândeşte-te puţin: ce te-a făcut să cumperi cartea aceasta? Poate că ai văzut titlul sau ai remarcat coperta şi ţi-a venit ideea că aşa ţi-ai rezolva vreuna dintre problemele care te frământă? Probabil te-ai uitat în indexul de la sfârşitul cărţii ca să vezi dacă figurează acolo şi vreun aspect legat de ea şi apoi ai început să citeşti o jumătate de pagină, după ·care te-ai hotărât să cumperi cartea. Ideile vin pe nepusă masă, ca din întâmplare – nu le poţi programa. Ele nu au nici o legătură cu voinţa. Cu cât te străduieşti mai mult să ai o idee nouă, cu atât mai greu reuşeşti. Cu cât încerci să-ţi impui voinţa asupra subconştientului, cu atât el îţi refuză accesul la banca lui de date. Ideile se ivesc atunci când întorci capul şi te uiţi în altă parte – când te gândeşti la cu totul altceva.

libris.ro%20

In mod similar, intuiţia nu are nici ea nimic de-a face cu factorul voliţional. Intuiţia se manifestă ca o forţă care te orientează .într-o anumită direcţie, aparent iraţională, dar care ulterior se dovedeşte a fi fost direcţia corectă. Subconştientul nu stă degeaba nici o clipă. Chiar dacă tu nu te mai gândeşti la problema care te preocupă, subconştientul continuă să o analizeze şi, în clipa când eşti suficient de relaxat pentru a asculta ce-ţi spune mica voce dinlăuntru, el îţi serveşte soluţia sub forma unei intuiţii sau a unei idei. Acest lucru se poate petrece fie ziua, în stare de veghe, fie noaptea, în vis (chiar dacă, în acest caz, intuiţia sau ideea va apărea sub o anumită deghizare) . Prin vise eliminăm anxietăţile şi temerile acumulate în timpul zilei şi, astfel, eliberându-ne de ele, reuşim să ne odihnim. Dacă nu ar exista visele, aceste anxietăţi ne-ar împiedica să ne continuăm somnul (sau să adormim) şi să ne refacem rezervele de energie. Pentru a putea profita c;le serviciile pe care ni le face devotatul subconştient, este necesar să învăţăm să luăm aminte la „mica voce” dinlăuntrul nostru. Este foarte important să ne controlăm demersul raţional. Dacă nu o facem, raţiunea se va înstăpâni cu totul peste noi şi ne va bloca accesul către subconştient. Dacă suntem în permanenţă îngrijoraţi şi ne lăsăm pradă „gândurilor negre”, devenim extrem de nereceptivi faţă de orice idee constructtva.

bookcity.ro%20

Dacă vrem să beneficiem de pe urma intuiţiei şi a ideilor creative, este nevoie să ne obişnuim să închidem parţial robinetul minţii conştiente – raţiunii – din noi. Uneori, facem acest lucru fără să ne dăm seama, în mod natural. Tu, cititorule, aminteşte-ţi de câte ori stai la birou şi te uiţi pe fereastră fără a privi însă atent nici trecătorii, nici altceva, fără a înregistra ceea ce se petrece în jurul tău, gândindu-te atât de intens la un lucru anume, încât parcă îl şi vezi  în faţa ochilor. In aceste momente, ai trecut deja în starea de visare cu ochii deschişi, în care raţiunea este oarecum aţipită şi te lasă să hoinăreşti în voie prin sentimentele sau gândurile care vin, libere, să te viziteze. Eşti atât de cufundat în această stare de visare cu ochii deschişi, încât rămâi aproape nemişcat minute în şir – dar numai dacă nu te laşi dominat de griji, numai dacă nu eşti încordat. Indată ce relaxarea scade, începi să te mişti. Grijile te copleşesc din nou – ele reprezintă intervenţia raţiunii şi trebuie s-o ţii sub control dacă vrei să-ţi pui în valoare şi să-ţi foloseşti subconştientul.

Vera Peiffer

Publicat în spirituality | Etichetat , , | Lasă un comentariu

HERMES TRISMEGISTUS ŞI IMAGINAŢIA


                  Un Trickster pitoresc apare în legendele indienilor americani din zona Marilor Câmpii, în care acesta este cunoscut ca imprevizibilul Coyote. El joaca un rol central în organizarea mitica a lumii. În anumite legende chiar se spune ca a creat-o. Dar Tricksterul e în primul rând paradoxal, astfel ca el este si un mascarici, pe cât se poate de egoist si de nedemn de încredere. Greselile sale sunt adesea ridicol de evidente:

Coyote i-a învatat pe oameni sa rnanânce, sa poarte vesminte, sa construiasca locuinte, sa vâneze, sa pescuiasca etc. El facea foarte mult bine, dar nu încheia totul cum trebuie. Uneori comitea greseli si, cu toate ca era întelept si puternic, faptuia multe lucruri prostesti. Îi placea prea mult sa joace feste pentru propriul sau ,amuzament. Era, ,de asemenea, egoist, laudaros si vanitos.

dfg

Coyote este simultan clovn şi creator, darnic şi hot. Mai presus de toate, îşi râde de conventionalism, ordine şi preconceptie şi le perturba. Prin farsele, hotia şi dispretul pentru conventii ce-l caracterizeaza, Coyote seamana foarte bine cu Hermes, mai ales în perioada copilariei acestuia din urma. La naşterea lui Hermes:

Maia, mama sa, l-a înfasat si l-a asezat pe un evantai răcoros, dar el a crescut cu repeziciune uimitoare si a devenit baietel, si imediat ce ea s-a întors cu spatele, a sters-o si a plecat în cautarea aventurii. Ajungând la Pieria, unde Apolo îngrijea o frumoasa cireada de vaci, s-a hotarât sa o fure. Dar temându-se ca urmele animalelor îl vor da în vileag, a facut repede mai multe încaltari din coaja unui stejar prăbusit, le-a legat cu împletituri din ierburi pe copitele vacilor si apoi a mânat cireada [cu spatele] pe drum, noaptea.

În cele din urma, Apolo i-a dat de urma micului hot într-o peştera, unde acesta se înfaşase iarăşi în scutece. L-a acuzat ca i-a furat cireada, însa Hermes s-a aparat, spunând ca e mult prea tânar ca sa fi facut aşa ceva (se nascuse chiar în ziua aceea). Neconvins, Apolo a început sa-i faca reproşuri, dar când a ridicat în brate bebeluşul pus pe şotii, a primit o replica sub forma a ceea ce Imnul homeric catre Hermes numeste „un Semn prevestitor, un malefic locuitor al pântecelui”. Cu alte cuvinte, Hermes a tras un vânt replica hotarât ne-olimpiana data lui Apolo cel maiestuos si distant. În aceasta legenda, pe lânga faptul ca încalca tabuul ce-i interzice sa se lege de cirezile lui Apolo, pruncul Hermes încalca sfruntat seriozitatea si respectul datorate maretului zeu, eliberând gaze intestinale practic în nasul lui (dezgustat, Apolo scapa sugarul din brate) . Si totusi, legenda nu se opreste aici. Dupa ce a furat cireada, Hermes a sacrificat doua vite celor doisprezece zei olimpieni între care se numara si el de-acum. Procedând astfel, a inventat sacrificial si focul, si a dovedit o cumpatare si constiinta cu adevarat olimpene luând doar partea de sacrificiu ce i se cuvenea pe drept, în ciuda extremei sale „lacomii pentru carne”. Acest episod ilustreaza minunat felul în care Tricksterul, punându-si în aplicare farsele, devine totodata creator de cultura, aici sub forma sacrificiului si focului. Vom afla în scurt timp mai multe despre rolul Tricksterului în aducerea focului. Hermes, Coyote si alti zei-trickster sunt plini de vitalitate si creativitate ireverentioasa. Prin aceasta, ei întruchipeaza puterea datatoare de viata a imaginatiei omenesti. Otto observa ca Hermes „se iveste misterios pretutindeni”.

62190-xl

La fel ca alti tricksteri, imaginatia nu cunoaste hotare si poate sa apara oriunde. Ca patron al calatorilor si calauza a sufletelor, Hermes, care personifica imaginatia, ne conduce pe culmile sau în adâncurile experientei, în lumina Olimpului sau în umbrele lui Hades. Tot el ne calauzeste dincolo de granitele realitatii obisnuite, pentru a face experienta altor stari de constiinta. Spre exemplu, Hermes este acela care dirijeaza simbolic trecerea noastra în lumea viselor, în fiecare noapte. Prin aceasta, el îsi joaca repetat rolul atemporal de calauza spre Hades a sufletelor. În lumea subterana a viselor, evenimentele sunt privite dintr-o perspectiva inversata fata de aceea a lumii diurne, ca si cum ne-am observa viata din culise. James Hillman, analist jungian, observa în cartea The Dream and the Urulerworld ca în conceptia egipteana, lumea de dincolo era literalmente cu susul în jos fata de cea obisnuita, astfel ca locuitorii ei umblau în cap. Din aceasta perspectivă, putem obtine intuitii privitoare la natura vietii noastre personale si a problemelor cu care ne confruntam în existenta cotidiana. C.G. Jung explica acest aspect inversat al lumii onirice din perspectiva compensarii: visele compenseaza neadecvarile din felul în care privim lumea în stare de veghe. Ele ne arata ce lipseste. Sa presupunem, de pilda, ca în timpul zilei ma cert cu sotia mea, încercând „s-o scot din sarite”. Noaptea visez ca noi doi alcatuim o echipa de doua persoane într-o cursa de alergari, iar eu o împing si o scot de pe pista. În vis înteleg cu intensitate ca am provocat înfrângerea echipei proprii. Poate ca a doua zi ma voi simti mai cooperant fata de sotia mea, chiar daca nu pastrez din vis mai mult decât un simtamânt rezidual. Acel sentiment, de a fi provocat înfrângerea propriei echipe sfidându-mi sotia, este inversul a ceea ce am simtit cu o zi înainte, în timpul certei. El este elementul lipsa si totodata elementul necesar pentru a-mi remedia relatia cu ea. Desigur, cu cât lucrez mai constient cu visul pentru a-i întelege sensul, cu atât va creste probabilitatea de a corecta partile neadecvate ale atitudinii mele fata de sotie.

biblioteca

Vechii greci îl considerau pe Hermes ca fiind deopotriva olimpian, plin de viata si foarte departat de tarâmul mortilor, dar si Hermes Chthonios, epitet sub care era venerat în timpul stravechiului festival al tuturor sufletelor, Anthesteria. Denumirea „chtonios” – care înseamna „de sub pamânt” – indica faptul ca Hermes apartine si lumii de dincolo. La fel ca si imaginatia, el se poate manifesta în Hades tot atât de bine ca pe Olimp sau oriunde altundeva între acestea doua. Zburând cu sandalele sale înaripate, ne poate duce pe culmile inspiratiei sau în abisul disperarii. A-l identifica pe Hermes Trismegistos cu imaginatia înseamna sa-I recunoastem drept facatorul lumii. Mai mult decât atât, imaginatia este cea care creeaza lumea în care traim, asa cum despre Coyote se spune ca a creat lumea indienilor americani din Marile Câmpii. În plus, Tricksterul este asociat cu lumina constiintei, sub forma arhetipala a aducatorului focului. Bebelusul Hermes inventeaza focul, iar Joseph Campbell arata ca mitul despre furtul focului din lumea celesta indica faptul ca hotul este un trickster, într-una din mai multe manifestari, fie ca este vorba despre nord-americanul Coyote, despre grecul Prometeu, care are în comun cu Hermes anumite trasaturi de trickster, sau despre Regele Pescar al tribului Andamanese, un trib primitiv ce traieste pe o insula izolata din Golful Bengal.
bookcity.ro%20
Asocierea lui Hermes cu constiinta este ilustrata, de asemenea, de reprezentarea capului acestui zeu, asezat deasupra blocurilor de piatra herm, dar si de faptul ca-si tine în frâu apetitul titanic pentru carne când sacrifica vacile lui Apolo. Lumina constiintei este esentiala în creativitatea umana, caci în lipsa ei, produsele imaginatiei nu si-ar gasi exprimare – asta, daca ar fi totusi posibile. Într-adevar, în calitate de creator al lumii si aducator al focului, Hermes face posibila viata omeneasca. Discutând originea htonica a lui Hermes, Kerenyi merge pâna la afirma ca si noi ne tragem din acelasi loc ca si el: „acelasi adânc întunecat al fiintei”. Data fiind identitatea de origine, Hermes „îsi creeaza realitatea din noi sau, mai bine zis, prin noi, asa cum omul scoate apa nu neaparat dintr-un put, ci, prin intermediul putului, dintr-o zona mult mai adânca a pamântului”. Ce mod mai bun de a spune ca, în calitate de arhetip, Tricksterul, stapânul hotarelor, îsi gaseste expresie prin imaginatia si experienta omeneasca? Rolul creativ central al lui Hermes este reconfirmat prin imaginea caduceului sau – baston heraldic -, care înfatiseaza serpi încolaciti, împreunati. Acesti serpi constituie o imagine importata din Orientul Mijlociu si reprezinta, dupa Campbell, „monstrul-sarpe si marea zeita sub chip de sarpe, reînnoind lumea”.
Nemira
Kerenyi discuta amanuntit legatura lui Hermes cu Marea Mama, zeita, când se refera la vechea asociere dintre Hermes si cultul misterelor cabirice din nordul Greciei. Probabil ca Hermes a luat fiinta, ca expresie a creativitatii masculine, din Brimo, zeita considerate Marea Mama în acea regiune. Reprezentarea itifalica a lui Hermes – falusul gasindu-se de obicei pe partea frontala a blocurilor de piatra numite herm – indica natura lui esentialmente masculine şi creativa. Ca expresie a marii zeite, Hermes este legat în cel mai intim mod de sursa suprema a tot ce vietuieste, de mult timp reprezentata de acea zeita. Însa Hermes nu este un simplu adjunct al Marii Mame, ci o forta creativa distincta, diferita de cea feminina, ce-si gaseste expresia unica în formele specifice adoptate de el si de ceilalti zei asemanatori lui. Hermes nu este un zeu al fertilitatii, care serveste zeita, ci o forta a creatiei în maniera masculina – prin falus, care simbolizeaza impunerea si patrunderea în lume pentru a aduce viata. Zeul-trickster îsi impune prezenta si puterea patrunzând în viata în felul lui distinct si, astfel, face viata posibila. Creativitatea lui Hermes implicata în furtul cirezii lui Apolo, initial un act de egoism, conduce în cele din urma la inventarea lirei (dintr-o carapace de broasca testoasa pe care Hermes o gaseste pe drum), la inventarea focului si la initierea ofrandelor catre zeii si zeitele din Olimp.
libris.ro%20
Tricksterului i se atribuie meritul de a fi introdus confidentialitatea maritala (sacralitatea patului conjugal) într-o cultura tribala africana si de a fi inventat povestile în numeroase culturi din lumea întreaga. Daca, prin intermediul imaginatiei, Tricksterul este creatorul vietii asa cum o cunoastem, al lumii care creste, regreseaza, se schimba pretutindeni si în noi tot timpul, Hermes si ceilalti tricksteri sunt, de asemenea, legati de arta povestirii si, în consecinta, de construirea miturilor. Mitul este cel care ne ofera semnificatia, ba mai mult, ordinea si structura realitatii pe care o percepem. Miturile sunt simple povestiri sau scenarii, pentru a folosi termenul lui Aristotel, prin intermediul carora cunoastem lumea si pe noi însine. Joseph Campbell comenteaza: „La fel ca visele, miturile sunt produsele imaginatiei omenesti. Ca atare, imaginile din ele [… ] sunt, la fel ca visele, dezvăluiri ale celor mai profunde sperante, dorinte si temeri, posibilitati si conflicte, dezvaluiri ale vointei umane. Astfel de idei concorda surprinzator de bine cu altele câteva din domeniul neurostiintelor. Recent, Gordon Globus a avansat ipoteza ca creierul functioneaza într-un mod holografic, generând ceva ce seamana cu propria sa miscare holografica interna sau cu ordinea implicita. Ideea de baza este aceea ca imensitatea si bogatia creierului contin potentialul de creare a tuturor realitatilor experientiale posibile.

2016_01_10_biblioteca-praga-2_rsz_crp

Visele si viata în starea de veghe, spre exemplu, sunt percepute ca tipuri diferite de realitate, la fel si diversele stari mistice si stari modificate ale constiintei. Alegerea finala cu privire la ceea ce se traieste la un moment dat rezulta din interactiunea imaginatiei cu limitele pe care i le impun starea noastra psihica, organismul fizic si lumea obiectiva. Amploarea capacitatilor practic nelimitate ale imaginatiei este sugerata de atributele sau rolurile paradoxale ale zeilor-trickster, ca de pilda acela de a fi totodata patronul calatorilor si al hotilor. Tricksterul pare sa nu recunoasca niciun aspect limitat al realitatii. La fel ca imaginatia însasi, el se misca „într-o sfera divina de actiune”, care „nu mai este delimitata de dorintele omenesti, ci de totalitatea existentei. Asa se face ca busola [lui] contine binele si raul, dezirabilul si dezamagirea, sublimul si josnicul”. Aceste trasaturi paradoxale se regasesc deosebit de bine dezvoltate la omologul medieval al lui Hermes – spiritul Mercur, puternic asociat cu alchimia. În cercetarea sa extinsa cu privire la semnificatia psihologica a alchimiei, Jung l-a identificat pe Mercur cu Hermes si a enumerat o parte din atributele lor variate, paradoxale:

Se afirma în general ca Mereur este arcanum, prima materia,„parintele metalelor”, haosul primordial, pamântul paradisului, „materialul asupra caruia natura a lucrat putin, dar pe care l-a lasat totusi imperfect”. El este totodata ultima materia, telul propriilor sale transformari, piatra, tinctura, aurul filosofal, carbunele, omul filosof, al doilea Adam, analogul lui Hristos, regele, lumina luminii, deus terris, ba chiar divinitatea însasi sau omologul ei perfect.

zodiac-wheel

O parte din termenii inclusi în aceasta lista – de exemplu, prima materia, piatra, tinctura – sunt termeni pur alchimici, ce se refera la materia prima cu care lucrau alchimistii. Însa altii sunt elevati: se spune ca Mercur este analogul lui Hristos sau Dumnezeu însusi ori omologul perfect al lui Dumnezeu. Însa Jung mai obsena ca Hermes/Mercur este totodata asociat cu lascivitatea si cu imaginile obscene ale cununiei alchimice – simbol alchimic al unitatii, al telului demersurilor alchimice – care, spune el, s-au pastrat ca pornografie. Hermes este înfatisat, de asemenea, în imagini, în exercitiul unor „functii excretorii, inclusiv al vomei”. Jung spune ca acestea apartin „sferei lui «Hermes cel din lumea umbrelor»”. Contrastul între sublim si josnic este esential pentru a-i întelege pe Hermes si pe zeul-trickster, ca si rolul lor în sincronicitate, caci Tricksterul este esentialmente paradoxal. Tricksterul contine, dar nu poate fi continut. Poate sa se iveasca oriunde, pentru ca el construieste lumea în care se misca. Acest aspect necontrolat si imprevizibil al lui Hermes înseamna ca, practic, coincidentele sincronistice – aducatoare de noroc sau de ghinion – pot aparea oriunde.

ALLAN COMBS, MARK HOLLAND

Publicat în spirituality | Etichetat , , | Lasă un comentariu

Activarea câmpului Merkaba


Recomandăm de asemenea şi alte exerciţii celor care doresc o accelerare subită a energiei: Rotaţia.

                  Deplasâdu-vă de la stânga spre dreapta, învârtiţi-vă şi concentraţi-vă privirea asupra degetului mare, numărând şi învârtindu-vă în acelaşi timp. Cel puţin treizeci şi trei de rotaţii, măcar o dată pe zi, trebuie să aibă exerciţiul vostru. Puteţi atinge numărul de rotaţii printr-o evoluţie lentă. Iar dacă reuşiţi să parcurgeţi toate cele treizeci şi trei de rotaţii, de trei ori pe zi, îsemnând un total de nouăzeci şi nouă de rotaţii, ei bine, nu se ştie cât timp v-a mai rămas de petrecut pe Pământ – ori în dimensiunea actuală. La sfârşitul exerciţiului, indiferent de câte ori v-aţi învârtit, împreunaţi-vă palmele la nivelul pieptului. Ţineţi-le strânse, deschideţi larg ochii şi legănaţi-vă spre stânga şi spre dreapta, ca şi cum v-aţi ţine bine pe picioare, dar aţi menţine rotaţia în continuare. Procesul este menit să accelereze mişcarea circulară a sistemelor de chakre, care vă susţin capacitatea de recepţie şi de interpretare a datelor.

bookcity.ro%20

Ca o concluzie, metodele cele mai eficace sunt intenţia, respiraţia, întrebuinţarea pilonului de lumină şi rotirea. Mai este însă una. întrucât sunteţi fiinţe electronice, capabile să vă modificaţi frecvenţa extrem de rapid, vă recomandăm să beţi cât mai mulă apă; proaspătă, purificată, de preferinţă de izvor. Este cel mai eficient conductor. Vă menţine sistemul deschis şi operaţional. Puteţi face o sumedenie de alte lucruri. Deprindeţi-vă cu stările modificate de conştiinţă şi menţineţi controlul orice ar fi. Cultivaţi-le şi folosiţi-vă de ele pentru a strânge informaţii şi a modifica probabilităţile, mai întâi în afara culoarelor timpului şi apoi în propriile vieţi. Părăsiţi-le pentru a reveni în deplin control al voinţei şi pregătiţi-vă să le folosiţi din nou ori de câte ori veţi mai avea nevoie. Veţi constata că în acele momente acceleraţia energetică va atinge cote extreme. Cu cât sunt mai multe conştiinţe planetare care să aibă astfel de capacităţi, cu atât întreaga matrice a conştiinţei umane va suferi mutaţii mai mari. Din ce în ce mai multă energie va atinge Pământul datorită celor care o pot recepţiona acum. Toţi sunteţi capabili să recepţionaţi şi să onoraţi energia, fiindcă se cere primită. Se aseamănă unui puţ de petrol. La ce folos că există, dacă nu sunt amenajări care să furnizeze petrolul atât de preţios? Fără amenajare, ar fi doar o sursă de murdărie. Numai în cazul în care te foloseşti de darurile naturale de genul puţurilor de petrol, pungilor de gaze naturale sau cascadelor şi le combini cu voinţa omului, creezi o sursă constantă de energie.

libhumanitas.ro

Cei care ştiu să manipuleze astfel de surse devin foarte bogaţi. Aspectul esenţial al acestui proces de dirijare a energiilor este venerarea planetei ca izvor de înţelepciune. Vi se se oferă o resursă naturală extrem de preţioasă, fiţi atcnţi cum vă folosiţi de ea. Dacă o utilizaţi cu înţelepciune, veţi deveni cu toţii mult mai bogaţi, în ceea ce priveşte toate capacităţile şi virtuozităţile. Mulţi vă doriţi să ajungeţi în tărâmuri înalte şi să poposiţi pe acele meleaguri, uitând că misiunea voastră trebuie să se desfăşoare pe planeta Pământ. Staţi pe loc! Poate nu înţelegeţi astfel de cuvinte deocamdată. Dar veţi afla destul de curând că evoluaţi din ce în ce mai repede, şi dacă nu sunteţi bine consolidaţi pe Pământ – de unde să coordonaţi celelalte euri – sistemul nervos poate claca. Modificările de frecvenţă şi fluxul mereu mai intens de lumină către corp determină o capacitate amplificată de recepţie a datelor. Vi se mai întâmplă să vă plictisiţi de lumea în care vă aflaţi momentan şi atunci nu doriţi decât să primiţi date, uitând cu totul de lumea înconjurătoare. în lipsa unei fermităţi a identităţii, nu puteţi accesa informaţia care vă stă la dispoziţie. V-ar suprasolicita sistemul, sau n-aţi şti cum să o interpretaţi şi atunci aţi intra în panică.

Nemira

Veţi fi nevoiţi să menţineţi echilibrul între mai multe lumi. Cum trebuie procedat? Sunt primordiale intenţia, exerciţiul şi puterea voinţei. Conştiinţa clară a identităţii voastre vă va ajuta să pătrundeţi în toate aceste lumi. Veţi simţi fluxuri imense de energie şi veţi putea să le redirecţionaţi unde şi când aveţi nevoie de ele – devenind astfel supra-oameni. O metodă eficientă de a conştientiza identitatea este contactul direct cu pământul. Ieşiţi în natură şi rămâneţi o vreme acolo. Aşezaţi-vă lângă un copac. Luaţi un scaun şi aşezaţi-vă în lumina soarelui, citiţi o carte şi lăsaţi lumina solară să vă învăluie. Sau înotaţi, intraţi cu picioarele în apă. Toate sunt elemente primordiale ale planetei, trebuie să le simţiţi pe toate direct. Evoluţia întregii specii umane, dovedită de capacitatea de a uni dimensiunile se va extinde asupra sistemului nervos, care va deveni capabil să interpreteze informaţiile referitoare la transformările mondiale. Toate sunt aproape. în ultimul an, mare parte din informaţiile pe care le cunoaşteţi cu toţii din surse secrete au fost făcute publice. Mulţi dintre cei care habar nu aveau de relatările despre extratereştrii sau de metodele de perfecţionare corporală brusc au devenit interesaţi. Ştiu cu toţii că mişcarea ia proporţii şi că lumea întreagă este în pragul schimbării. Conflictul dintre energii stă la rădăcina marii bătălii care va urma. Se va amplifica întrucât conflictul se poartă pentru supremaţia unei singure frecvenţe, care să-i înrâurească de acum înainte pe toţi.

cartepedia.ro

Voi ce frecvenţă susţineţi, sub aparenţă umană şi ce trebuie să faceţi în aceste momente?Este esenţial să vă cunoaşteţi cât mai bine identitatea şi misiunea în astfel de momente. Tranzitul interdimensional, însoţit de modificarea frecvenţelor şi de accelerarea energiilor, va determina transformarea rapidă a sistemului nervos care, ca traducător al informaţiei, trebuie să menţină controlul. Invăţaţi să manipulaţi simultan şi conştient mai multe realităţi deodată, menţinând Pământul ca sursă a decodării informaţiei. N-aţi mai fi pe planetă dacă n-ar fi fost necesar să transmiteţi toate energiile şi informaţiile planetei Pământ. Ori de câte ori vă simţiţi plini de energie, chiar şi electrică, să ştiţi că sunteţi într-o stare modificată de conştiinţă. Trebuie să recunoaşteţi toate versiunile de stări modificate, ca să permiteţi tranzitul informaţional ori de câte ori apare. Dacă simţiţi starea modificată şi primiţi energie, informaţională sau vindecatoare, trebuie să-i permiteţi tranzitul. Lasaţi-o să vă parcurgă organismul şi trăiţi starea de multidimensionalitate. Tineţi minte trăirea, dar nu încercaţi să-o interpretaţi. Permiteţi energiei să se scurgă din voi în pământ şi mai târziu veţi înţelege totul. Puteţi accesa corpul emoţional din momentul în care aveţi încredere deplină în afectivitatea voastră. Fiţi convinşi că emoţiile sunt benefice şi sigure, că au o menire precisă şi că nu vă stau în cale. Ori de câte ori le simţiţi, aşteptaţi să vedeţi cum se comportă.

books-express.ro

Se întâmplă să vă certaţi cu copiii şi ei să ţipe la voi, lucru care vă enervează şi ripostaţi cu ţipat-atunci scrutaţi-vă afectivitatea. Cum se manifestă ea? Orice astfel de stare vă îngăduie accesul la informaţia multidimensională. Depistaţi frecvenţa respectivă şi menţineţi-o. Este o opinie universală că emoţiile nu pot fi controlate. Nimic mai fals! Le puteţi controla în permanenţă. Ele se pot transforma în frecvenţe interne prin care să accesaţi nucleul finite voastre. Iar o altă persoana vă poate privi fără să aibă cel mai mic indiciu că fenomene atât de intense se petrec în sinea voastră. Nu înseamnă că blocaţi fluxul energetic în voi; ci doar că traiţi respectiva emoţie fără să o valorizaţi ca fiind pozitivă sau negative – doar o traiţi. Exploraţi-i limitele. Unde vă duce? Care-i pasul următor? Rupeţi-vă de evenimentul care a cauzat emoţia. Vă va ajuta pe unii. Exerciţiile fizice vă vor ajuta să vă eliberaţi. Ţesuturile musculare v-au folosit pentru a îmbraca scheletul. Muşchii s-au mărit şi au împiedicat difuzarea informaţiei de la nivel osos. Trebuie să accesaţi informaţiile stocate în structura osoasă, fiindcă acolo este adevarata istorie a neamului omenesc. Străbateţi straturile de ţesut şi regăsiţi adevărul îngropat în trup. Planul misiunii voastre terestre iese la iveala cu cât săpaţi mai adânc. Ca şi jocul din copilarie: ascundeţi ceva şi când căutătorul se apropie de acel obiect, îl îndrumaţi, „mai cald, fierbinte!”

carturesti.ro%20

Corpul întreg începe să freamăte când planul se apropie de desăvârşire, depăşind logica şi aprofundând experienţa. Scopul vi se dezvăluie fără aportul gândirii. Corpul, nu mintea, se raliaza informaţiei. Libera fluctuaţie a afectivităţii va întregi experienţa. în situaţia în care analizaţi, nu veţi reuşi să înţelegeţi ce vi se întâmplă. Aveţi nevoie de afectivitate. Punem iar accentul pe aceste cuvinte. Unii vă lăudaţi că reuşiţi de fiecare dată să vă depăşiţi afectele. Nu veţi mai reuşi mult timp de acum înainte fiindcă „performanţa” voastră aduce distrugerea. Credeţi că v-aţi rezolvat disensiunile cu părinţii. Mai direct ar fi să afirmaţi că în starea actuală a lucrurilor, asta este opinia voastră. Doar prin exerciţii fizice sau prin meditaţii cu cristale veţi putea să vă înălţaţi spre planul viziunilor, de unde să obţineţi o imagine mult mai clară a evoluţiei evenimentelor. Informaţia este scrisă şi stocată în piatră. Dar şi osul serveşte ca suport eficace pentru informaţie. De aici, importanţa pe care trebuie pe care trebuie să o acordaţi structurii scheletului, cronică a experienţei personale din timpul vieţii. Eliberaţi informaţia şi nu vă mai frustraţi considerând că aţi încheiat anumite capitole ale vieţii. Afirmaţi: – Ce minunat! Am mai găsit ceva aici. Ce bine!” FoIosiţi-vă de experienţă ca de o mină de aur – ca şi cum v-aţi da seama că abia v-aţi născut şi sunteţi teribil de bogaţi.

libris.ro%20

Toate câte vi se vor întâmpla vor fi din cauza voastră. Deschideţi căi ale conştiinţei către întreaga planetă, nu doar pentru voi. E bine că toata curăţenia pe care v-o faceţi acum e partea cea mai uşoaă. Unele dintre cele mai bizarre evenimente vi se vor întâmpla mai târziu, când veţi fi atât de obişnuiţi cu ele, încât nu vi se va mai părea nimic ieşit din comun. Toate la timpul lor. Mutaţia principală va fi corelarea datelor interne cu cele exterioare. Trebuie să accesaţi toate corpurile emoţionale de care aţi fost atât de înspăimântaţi până acum. Corpul emoţional este legătura cu corpul spiritual. Corpul mental şi corpul fizic merg mână în mână, iar cel emoţional şi cel spiritual la fel. Din cauză că ultimul este de natură non-fizică, iar voi toţi sunteţi blocaţi într-un tărâm fizic, singura cale de acces către tărâmurile non-fizice este cea a emoţiilor. Oamenii au tendinţa de a se ataşa de dramele personale atât de mult, încât se pierd în procesarea datelor. Pentru ei, poate deveni un stil de viaţă. Dar nu îi ajuta cu nimic. E inutil să procesezi într-una şi să le răspunzi celorlalţi: – Nu apelaţi la mine, procesez. M-am adâncit în muncă şi nu pot să găsesc calea de ieşire”. Da, este nevoie de o examinare prin care vă hrăniţi cu informaţie. Dar trebuie să vă hrăniţi şi să vă vedeţi în continuare de viaţă, în aşteptarea unui alt festin. Nu vă mai agăţaţi de nestematele trecutului, temându-vă că după realizarea problemelor respective nu veţi mai găsi nimic interesant în viaţă.

bookcity.ro%20

Procesarea trebuie văzută în perspectivă. Corpul omenesc evoluează şi se transformă. Poate consideraţi că are nevoie de anumite combinaţii nutritive, fiindcă aşa aţi fost învăţaţi să credeţi. E de dorit, însă, să uitaţi tot ceea ce aţi învăţat până acum. Trebuie să ascultaţi doar vocea organismului, iar el vă va spune de ce are nevoie. Ştim că mulţi v-aţi schimbat regimul alimentar. Nu vă mai simţiţi bine mâncând ce obijnuiaţi să mâncaţi înainte, din cauza vibraţiei prea intense a unor alimente. După cum ştiţi şi voi, vitele, porcii şi găinile crescute pentru carne nu sunt hrănite cu mâncare adecvată. Trăiesc în spaţii înguste şi majoritatea nu apucă să vadă lumina zilei. Mulţi îşi fac nevoile în capul celor de dedesubt, din cauză că trăiesc în cuşti metalice supraetajate. Aceasta e viaţa lor. Le sunt daţi steroizi şi antibiotice – numai hrană nu. Nu sunt îngrijiţi cu dragoste. La abator, nu sunt ucişi cu dragoste. Iar voi înghiţiţi această vibraţie. Toate lucrurile există mai întâi ca vibraţie. Animalele au fost oferite planetei pentru a vă însoţi, să locuiască împreună cu voi, să vă hrănească şi să vă apere dacă aveţi nevoie. Toate trebuiau să se întâmple sub auspiciile iubirii. Cine locuieşte la ţară şi creşte găini şi porci, dându-le hrană potrivită şi ducându-i la abator cu milă şi dragoste cunoaşte diferenţa. Acela menţine un standard ridicat şi pentru viaţa animalelor, care, în schimb, îi întorc dragostea şi ridică standardul vieţii omului. Apropriaţi-vă acest ideal. Aşa au stat lucrurile pe Pamant mult timp . Dar prezentul e diferit.

Nemira

Fiţi atenţi la vibraţiile fiecărui lucru. Lăsaţi corpul să se exprime liber. îngăduiţi-vă schimbarea, deoarece corpul, în încercarea de a spori vibraţiile, se va îndepărta de anumite mâncăruri. Gandiţi-vă să vă schimbaţi regimul alimentar, iar alternativele vor ieşi la iveaia. Trebuie să inţelegeţi că sunteţi mult mai mult decât entităţi fizice. Existaţi în mai multe realităţi. Aşa că trebuie să vă limpeziţi gândul şi intenţiile. Ce vă doriţi cu adevărat? Spuneţi verde-n faţă: – Vreau să evoluez. Să-mi schimb regimul alimentar. Vreau să folosesc intuiţia în orice împrejurare.” Fiţi decişi în Iegătură cu ce doriţi. Expresia Vreau… are o putere nemaîntâlnită. Adevărata sănitate este reunirea celor douăsprezece catene intracelulare, care să activeze la maximum activitatea cerebrală. Va mai dura o vreme până când cele douăsprezece se vor activa complet, deşi pot fi conectate încă de pe acum. Unii v-aţi putut da seama că sunt conectate, însă deocamdată nu s-au activat. în situaţia a doua, creierul funcţionează la capacitate maximă, iar voi toţi veţi fi nişte genii. Veţi şti totul, veţi avea puteri telepatice, întrucât deţineti cheia Bibliotecii Vii. Aveţi cardul de acces la toate nivelurile de informaţie de pe planetă. Păstraţi în voi cunoaşterea şi informaţiile de cel mai înalt nivel, al fiinţei fară limite. Prin noua viaţă veţ împărtăşi frecvenţa tuturor celor din jur, plimbându-vă pe străzi sau intrând la cumpărături în magazine sau odihnindu-vă cu capul pe pernă seara, în deplină cunoştinţă a adevăratei indentităţi.

bookcity.ro%20

Va veni o vreme când nu veţi mai avea nevoie de informaţie din exterior. Atunci noi şi cei asemeni nouă vă vom aduna pe toţi împreună, în grupuri, ca să vă reflectaţi unii pe alţii şi să vă încărcaţi cu energie electromagnetică. Cu fiecare exerciţiu pe care vi-l propunem, cream scântei de lumină care dezvoltă breşe. Cele din interiorul vostru provoacă vibraţii atât de imense, încât îi afectează pe toţi cei din jur. Cea mai mică modificare interioară determină emiterea unei frecvenţe de recunoaştere pe care o preiau ceilalţi. Aşa ia amploare psihicul colectiv. Fără să înţelegeţi raţional fenomenul sau să vă formaţi o imagine clară, deoarece se petrece în interiorul vostru. Energia creşte în funcţie de capacitatea voastră de a o controla.

 Barbara Marciniak,

Publicat în spirituality | Etichetat , , | Lasă un comentariu

Jocul vieţii – IUBIREA


 

Orice om, pe acest pământ este pe cale să se iniţieze în Iubire.

‘Eu vă dau o nouă poruncă, să va iubiţi unii pe alţii!’

               Oupensky spune, în ‘Tertium Organum’, că Iubirea este un fenomen cosmic, care deschide omului cea de-a patra dimensiune, ‘Lumea Miraculosului’. ADEVĂRATA IUBIRE ESTE DEZINTERESATĂ ŞI LIPSITĂ DE TEAMĂ. Ea învăluie obiectul afecţiunii Sale, fără să ceară nimic în schimb. Bucuria Sa este bucuria de a dărui. IUBIREA ESTE DUMNEZEU Care Se manifestă şi este CEA MAI PUTERNICA FORŢĂ magnetică DIN UNIVERS. Iubirea pură, lipsită de egoism, Işi atrage ceea ce-i aparţine; nu trebuie să caute sau să ceară! Din păcate însă, nimeni nu are nici cea mai vagă idee despre Adevărata Iubire! Omul este egoist, tiranic şi temator în afecţiunile sale, şi pierde în acest fel, ceea ce iubeşte. Gelozia este cel mai rău duşman al omului, căci imaginaţia se dezlănţuie, vede pe fiinţa iubită atrasă de altcineva şi, inevitabil, aceste temeri devin realitate, dacă nu sunt neutralizate.

4

O tânără, profund mâhnită, a venit la mine; bărbatul pe care-l iubea o părăsise pentru o alta, spunându-i că nu avusese niciodată intentia să se căsătoreasca. Ea era sfâşiată de gelozie şi de resentiment şi mi-a declarat că dorea că el să sufere tot atât de mult cat o făcuse pe ea să sufere. Şi a adăugat: ‘Cum a putut să mă părăsească, pe mine, care-l iubeam atât de mult?’ Eu i-am răspuns: ‘Nu-l iubeai de loc, îl urai!’, şi am adăugat: ‘NU VEI PUTEA NICIODATĂ SĂ PRIMEŞTI CEEA CE NU AI DĂRUIT ! ! ! OFERĂ O IUBIRE PERFECTĂ ŞI VEI PRIMI O IUBIRE PERFECTĂ!’ Foloseste această ocazie pentru a te perfectiona! Trimite-i o Iubire perfectă, lipsita de egoism, care nu cere nimic în schimb! Nu-l critica, nu-l condamna, ci binecuvântează-l, oriunde s-ar afla!’. ‘Nu, îmi răspunse ea, nu-l voi binecuvinta!’  ‘Ei bine, i-am spus, aceasta nu-i Iubire adevărata! Cînd ai vei arata Iubire adevărată, Iubire adevărată vei primi, prin acest bărbat sau prin echivalentul lui, căci dacă acest bărbat nu face parte din alegerea Divina, nu-l vei mai dori. Aşa cum tu eşti una cu Dumnezeu, eşti una cu Iubirea care-ţi aparţine prin drept Divin.’

Lunile treceau şi aparent, totul era că înainte; dar prietena mea lucra conştiincioasă cu ea însăşi. Eu i-am spus: ‘Atunci cînd cruzimea lui nu te va mai tulbura, el va înceta să fie crud, căci aţi atragi toate acestea prin propriile tale emoţii.’  Apoi, i-am vorbit despre o Fraternitate din India ai carei membri nu-şi spun ‘Bună Ziua’, ci ‘Eu salut Divinitatea din tine!’. Ei saluta, aşadar, Divinitatea care trăieşte în fiecare om şi, de asemeni, în animalele din jungla, care nu le fac niciodată rău, căci membrii acestei Fraternitati îl văd doar pe Dumnezeu în orice fiinţa. Şi am adăugat: Saluta Divinitatea din acest bărbat, şi spune: ‘Nu văd decât fiinţa ta Divina! Te văd aşa cum te vede Dumnezeu: perfect, creeat dupa Chipul şi Asemanarea Sa’. Prietena mea a remarcat că-şi găsea un nou echilibru şi că se elibera de resentiment. Cel pe care-l iubea era capitan, ea îl numea mereu ‘Capi’. Intr-o zi ea îmi spuse:‘Dumnezeu să-l binecuvânteze pe Capi oriunde s-ar afla el!’. ‘Iată, am remarcat eu, adevărata Iubire! Şi, cînd o să devii un ‘cerc complet’ şi această situaţie nu te va mai tulbura, vei obţine iubirea lui, sau o vei atrage pe aceea a unui alt bărbat, echivalentul său.’ In acea perioadă eu mă mutam ; cum nu aveam telefon, n-am mai aflat veşti de la ea câteva săptămâni. Apoi, într-o dimineaţă, am primit o scrisoare în care-mi spunea: ‘ne-am căsătorit.’ M-am grăbit să merg s-o văd şi primele cuvinte au fost: ‘Cum s-a întâmplat?’ ‘O, îmi răspunse ea, printr-un miracol! Intr-o zi, mi-am dat seama că orice mahnire m-a părăsit. În aceeaşi seară l-am întâlnit şi m-a cerut în căsătorie. Ne-am căsătorit dupa 8 zile şi n-am vazut niciodată un bărbat mai îndrăgostit!’.

Admont Abbey Library, Austria

Un vechi proverb spune: ‘Nici un om nu-ţi este duşman, nici un om nu-ţi este prieten; TOŢI OAMENII SUNT MAEŞTRII TĂI SPIRITUALI.’  Trebuie să devii impersonal şi să înveţi de la fiecare ceea ce poate să te înveţe. Cu cât vom învăţa mai repede aceste lectii, cu atât noi vom fi mai curînd liberi (ELIBERAŢI de ignoranţă). Acest bărbat a învăţat-o pe această femeie Iubirea dezinteresată pe care fiecare, mai devreme sau mai târziu, trebuie s-o învete.  SUFERINŢA NU ESTE NECESARĂ desăvârşirii omului! Ea nu este decât rezultatul încălcării Legilor Spirituale, dar sunt puţini acei care par capabili să se trezească din ‘somnul sufletului’, fără suferinţă. Cînd oamenii sunt fericiţi, ei sunt în general egoişti şi, în mod automat, legea Karmei se pune în acţiune. Omul suferă astfel pierderi prin lipsa de judecată.

Una din cunoştinţele mele avea un soţ fermecător, dar ea spunea des: ‘Nu ţin la căsătorie; nu pot să-i reprosez nimic soţului meu, dar viaţa conjugală nu mă interesează, asta-i tot.’ Preocupată de mii de lucruri, abia dacă-şi amintea că are un soţ. Ea nu se gîndea la el decât atunci cînd îl vedea. Intr-o zi, el o anunţa că se îndrăgostise de o altă femeie şi o părăsi. De îndată, ea veni să mă vadă, tristă, plină de amărăciune. ‘Exact în acest scop ai pronunţat mereu cuvîntul! Ai spus adesea că nu apreciezi viaţa conjugală, iar subconştientul tău a lucrat în tine pentru a te elibera !’  ‘Da, a suspinat ea, am înţeles. Obţii ce vrei, că dupa aceea să te plîngi.’ Ea acceptă fără întârziere această situaţie, înţelegând că ea şi soţul sau erau mai fericiţi despărţiţi. Cînd o femeie devine indiferentă sau îşi critică soţul, cînd încetează să fie inspiratoarea sa, acesta, frustrat de bucuria primelor clipe ale unirii lor, devine descumpănit şi nefericit.

60571382

Un bărbat deprimat, nefericit şi sărac a venit să mă consulte. Soţia să era interesata de ‘Ştiinţa numerelor’ şi îi studiase tema numerică; raportul nu-i era favorabil, aparent, căci el îmi spuse; ‘Soţia mea pretinde că nu voi reuşi niciodată pentru că am cifra ‘2’. Eu i-am răspuns: ‘Imi este indiferent numărul tau, eşti o idee perfectă în Înţelegerea Divina, şi noi vom cere amândoi succesul şi prosperitatea care sunt deja pregătite pentru tine de Spiritul Infinit.’ Câteva săptămâni mai târziu, el obţinu o situaţie excelentă, iar dupa doi ani el deveni un strălucit om de litere. Nimeni nu poate reuşi în afaceri, dacă nu-i place să le facă! Tabloul pe care pictorul îl pictează din dragoste pentru arta este cel mai frumos. Nu trebuie să acceptăm doar ceea ce ‘poate să fiarbă în cratiţă’!

NIMENI NU-ŞI POATE ATRAGE BANI DACĂ-I DISPREŢUIEŞTE! Mulţi se menţin în stare de sărăcie declarand: ‘Nu mă interesează banii, şi nu-i admir pe cei care-i au!’.

Iată de ce mulţi artişti rămân săraci; dispretul lor pentru bani îi separă de ei. Îmi amintesc că am auzit pe un artist spunând unui confrate: ‘Este un artist mediocru, are un cont în bancă.’ Această atitudine mentală îl separă pe om de bogăţiile sale.

PENTRU A-ţi ATRAGE CEVA, TREBUIE SĂ FII în ARMONIE CU ACEL LUCRU.

Banii sunt o manifestare a lui Dumnezeu care ne eliberează de lipsuri şi de restricţii, dar trebuie să fie menţinuţi în circulaţie şi să servească unui scop bun. A tezauriza şi a economisi atrag reacţii dezagreabile. Aceasta nu înseamnă că nu trebuie să posezi imobile, pământ, acţiuni, obligaţiuni bancare, căci ‘hambarele celui drept vor fi pline’; dar nu trebuie să economiseşti dacă se prezinta o situaţie în care se cer bani!

Biblioteca Parlamentului canadian, Ottawa, Canada

DÂND CURS LIBER BANILOR, FĂRĂ TEAMĂ ŞI CU BUNĂVOINŢĂ, SE DESCHIDE CALEA PENTRU PRIMIREA ALTOR BANI, CĂCI DUMNEZEU ESTE SURSA, IAR BOGĂŢIA LUI ESTE INEPUIZABILĂ ŞI INFAILIBILĂ.

Astfel trebuie să fie atitudinea voastră spirituală în privinţa banilor şi veţi vedea că pentru voi MAREA BANCĂ SPIRITUALĂ NU SEACA NICIODATĂ!

Un film intitulat ‘Greed’ (rapacitate/egoism/lăcomie) ne oferă un exemplu de avariţie. Eroina poveştii câştigă 5000$ la o loterie, dar nu vrea să-i cheltuiască. Ea adună şi adună, îl lasă pe soţul ei să sufere şi apoi să moară de foame, şi, pentru a câştiga în plus pt cheltuiala zilnică freacă parchete. Iubind banii în sine, ea îi plasa mai sus că orice. Intr-o noapte este asasinată şi i se fură banii. Iată un exemplu în care ‘dragostea pentru bani este la baza răului’.  Banii că atare, sunt buni şi benefici, dar cînd ne servim de ei în scopuri destructive, cînd îi adunăm şi tezaurizăm, ori cînd îi considerăm mai importanţi decât sentimentele, aceasta are drept consecinţă boala, nenorocirea sau chiar pierderea banilor.

URMAŢI CALEA IUBIRII şi toate lucrurile vă vor fi date cu surplus, căci DUMNEZEU ESTE IUBIRE, şi Dumnezeu este BOGĂŢIA noastră! Sau urmaţi calea egoismului, a lacomiei şi abundenţa va dispare, sau veţi fi separat de ea.

60571376

Cunosc cazul unei doamne bogate care tezauriza veniturile sale. Ea dăruia rareori câte ceva, dar cumpara continuu fel de fel de obiecte. Îi plăceau îndeosebi colierele. Îi spuse într-o zi unei prietene că avea vreo 67. Le cumpara şi le punea la păstrare, învelite cu grijă în hârtie de mătase. Ar fi fost mai normal să le poarte; dar aşa, ea încalcă legea circulaţiei; şifonierul său era plin cu rochii pe care nu le îmbraca niciodată. Braţele acestei persoane paralizară progresiv, pentru că acorda prea mare importanţă obiectelor, şi, în curînd, ea fu considerată incapabilă să-şi gireze averea, care-i fu retrasă. Iată cum, ignorind Legile Spirituale, îţi poţi provoca pierderi.

TOATE BOLILE ŞI TOATE NENOROCIRILE PROVIN DIN ÎNCĂLCAREA LEGII IUBIRII.

Bumerangurile urii, ranchiunii şi criticii se întorc încărcate de boală şi durere. Iubirea pare să fie aproape o artă pierdută, dar cel care cunoaşte Legea Spirituală ştie că trebuie s-o recucerească, căci, fără Iubire, el însuşi nu este decât ‘un clopot de aramă care bate, un chimval care răsună’.

Una dintre elevele mele, de exemplu, lucra cu mine de câteva luni pentru a şterge din subconştientul sau ranchiuna. Ea ajunse la stadiul în care purta ranchiună doar unei singure persoane, dar aceasta îi dădea mult de furcă. Totuşi, puţin câte puţin, ea îşi găsi echilibrul şi într-o zi resentimentul dispăru. Sosi radioasă şi exclamă: ‘Nici nu va puteţi închipui ceea ce simt! Această femeie mi-a spus ceva dezagreabil, şi în loc să fiu furioasă, eu am fost gentilă şi plină de iubire; atunci ea s-a scuzat şi a fost deosebit de draguţă cu mine! Nimeni nu-şi poate imagina cat de liniştită şi uşurată mă simt!’

71

IUBIREA ŞI BUNĂVOINŢA SUNT INESTIMABILE şi în afaceri.

O functionară veni să mi se plângă de o persoană care, pretindea ea, era rece, cu mult spirit critic şi care n-o plăcea de fel. ‘Bine, i-am spus, saluta Divinitatea din ea şi trimite-i gînduri de iubire!’. Ea îmi răspunse : ‘Imposibil, este o femeie de marmură!’.  ‘Iţi aminteşti de sculptorul care a cerut un anumit bloc de marmură? A fost întrebat de ce îl dorea tocmai pe acela: ‘Pentru că există un înger în această marmură!’. Şi el scoase de acolo o minunată opera de artă. ‘Bine, spuse vizitatoarea mea, voi încerca.’ Dupa o săptămână, ea reveni: ‘Am făcut aşa cum m-aţi sfătuit şi acum această doamnă este foarte bună cu mine; ea m-a plimbat cu maşina ei.’ Anumite persoane au remuşcări pentru că au făcut rău cuiva cu ani în urmă. Dacă acest rău nu poate fi reparat, efectul sau poate fi neutralizat făcând bine altcuiva în prezent.

‘Eu fac un anumit lucru uitând ceea ce este în urmă, şi mă îndrept spre ceea ce este în fata mea.’ Durerea, remuşcarea, regretele distrug celulele corpului şi otrăvesc atmosfera care-l înconjoară pe om.

O doamnă, era într-o zi profund îndurerată şi mi-a cerut: ‘Tratează-mă că să fiu fericită şi veselă, căci durerea mea mă face atât de irascibilă faţă de membrii familiei mele, încât sufăr continuu contra-loviturile karmice.’ Am fost rugată, de asemeni, să tratez pe o mama care îşi plîngea fiica decedată. Am negat orice gînd de pierdere sau despărtire şi am afirmat că Dumnezeu este bucuria acelei femei, dragostea şi pacea din ea însăşi. Ea îşi regăsi imediat echilibrul şi îmi transmise prin fiul ei să încetez tratamentul pentru că devine prea bucuroasă.

Pe de altă parte, iată cum înţelegerea muritorilor se leagă de dureri şi regrete.

O cunoştinţă se plîngea mereu de necazurile ei în aşa fel încât aproape că se lauda cu ele. Odinioară, cînd o mamă nu-şi facea griji pentru copiii ei, nu era considerată mamă bună. Acum ştim că temerile materne sunt responsabile de multe din bolile şi accidentele pe care le suportă copiii. Teama este într-adevăr, cea care imaginează puternic boala sau situaţia temută şi, dacă nu sunt neutralizate, aceste imagini se materializează. Este fericită acea mama care poate spune cu sinceritate că-şi încredinţează copilul în mâinile lui Dumnezeu, ştiind, prin urmare că este astfel Divin protejat. Ea proiectează în acest fel, în jurul lui, o aură puternică de protecţie.

60571379

O femeie s-a trezit subit într-o noapte, simţind că fratele ei este în mare pericol. În loc să cedeze temerilor, ea a început să afirme Adevărul, spunând; ‘Omul este o idee perfectă în Înţelegerea Divină, şi el este întotdeauna în locul potrivit pentru el; prin urmare, fratele meu este în locul cu adevărat potrivit pentru el, Divin protejat.’ A doua zi, ea a aflat că fratele ei era în apropierea imediată a unei explozii, într-o mină, dar că scăpase în mod miraculous. Astfel, noi devenim protectori pentru cei dragi (prin puterea gîndului) şi fiecare ar trebui să ştie că obiectul afecţiunii sale ‘este ocrotit de cel De Sus şi se odihneste în umbra celui Atotputernic.’

‘Nici un rău nu te va atinge, nici un flagel nu se va apropia de adăpostul tău!’

‘IUBIREA PERFECTĂ ÎNVINGE ORICE TEAMĂ.’

Cel care se teme nu are o Iubire perfectă.  In sfârşit, ‘Iubirea este îndeplinirea Legii Divine’.

FLORENCE SCOVEL SHINN

Publicat în spirituality | Etichetat , , , | 1 comentariu

Egoul: starea curentă a umanităţii


 

                        Fie că sunt pronunţate cu voce tare, fie că rămân nerostite, la stadiul de gânduri, cuvintele pot arunca o vrajă aproape hipnotică asupra voastră. Vă pierdeţi cu uşurinţă în ele şi ajungeţi să credeţi, hipnotizaţi, că odată ce aţi ataşat un cuvânt unui anumit lucru, cunoaşteţi ce este lucrul acela, în realitate însă nu ştiţi ce este, ci doar aţi acoperit misterul cu o etichetă. Orice element, indiferent că este o pasăre, un copac sau o simplă piatră — şi cu atât mai mult o fiinţă umană — rămâne necunoscut în ultimă instanţă. Lucrurile stau astfel deoarece fiecare element are o profunzime insondabilă. Tot ceea ce putem percepe, experimenta, analiza nu reprezintă decât stratul de suprafaţă al realităţii, mai puţin decât partea vizibilă a unui aisberg.

dfg

Sub ceea ce se vede la suprafaţă există nu doar o legătură între toate elementele, ci şi legătura lor cu Sursa vieţii din care au apărut. Chiar şi o piatră, dar mai degrabă o floare sau o pasăre vă pot arăta drumul înapoi către Dumnezeu, către Sursă, către voi înşivă. Atunci când le priviţi, le ţineţi în mână ori le lăsaţi să existe fără să le ataşaţi un cuvânt sau o etichetă mentală, în voi va răsări un sentiment de veneraţie şi de uimire. Esenţa lor vi se va revela în tăcere şi totodată va reflecta înapoi către voi propria voastră esenţă — iată ce percep marii artişti şi reuşesc să transmită prin arta lor. Van Gogh n-a spus: „E doar un scaun vechi”, ci l-a privit îndelung, percepând fiinţa acelui scaun. Apoi, aşezându-se în faţa pânzei, şi-a luat pensula. Scaunul în sine ar fi putut fi vândut în schimbul câtorva dolari. Pictura aceluiaşi scaun însă poate costa astăzi peste 25 de milioane de dolari. Când veţi înceta să acoperiţi lumea cu cuvintele şi etichetele voastre, viaţa vi se va îmbogăţi cu un sentiment al miraculosului care s-a pierdut cu mult timp în urmă, atunci când umanitatea, în loc să se folosească de gândire, s-a lăsat posedată de ea. Viaţa voastră recapătă o anumită profunzime.

Biblioteca Parlamentului canadian, Ottawa, Canada

                 Lucrurile îşi recâştigă prospeţimea, noutatea. Iar cel mai mare miracol constă în experimentarea sinelui vostru esenţial ca precedând orice cuvânt, gând, etichetă mentală sau imagine. Pentru ca acest lucru să fie posibil va trebui să clarificaţi percepţia Eului, a Fiinţei, extrăgând-o dintre toate acele noţiuni cu care s-a amestecat, adică s-a identificat. Această clarificare face subiectul cărţii de faţă. Cu cât ataşaţi mai repede etichete verbale sau mentale lucrurilor, oamenilor şi situaţiilor, cu atât mai goală şi lipsită de viaţă devine realitatea voastră şi cu atât deveniţi mai impermeabili faţă de realitate, faţă de miracolul vieţii care există neîntrerupt în voi şi în jurul vostru. Procedând astfel poate că ajungeţi mai abili, dar veţi pierde înţelepciunea şi, de asemenea, bucuria, iubirea, creativitatea şi însufleţirea. Acestea sunt ascunse în pauza tăcută dintre percepţie şi interpretare. Este de la sine înţeles că trebuie să recurgem la cuvinte şi la gândire. Acestea au frumuseţea lor — dar este oare nevoie să le devenim prizonieri? Cuvintele reduc realitatea la ceva ce poate fi cuprins de mintea noastră — iar aceasta nu poate cuprinde prea mult. Limbajul constă din cinci sunete de bază produse de corzile vocale. Acestea sunt vocalele a, e, i, o, u. Celelalte sunete sunt consoane produse datorită presiunii aerului: s, f, g şi aşa mai departe. Credeţi că vreo combinaţie a acestor sunete elementare ar putea vreodată explica cine suntem, care este scopul ultim al universului sau chiar sensul profund al existenţei unui copac, a unei pietre? 

60571382

Sinele iluzoriu

Cuvântul „eu” poate fi expresia celei mai mari erori sau a celui mai profund adevăr, în funcţie de modul în care este folosit. În utilizarea sa convenţională, cuvântul acesta nu este dom unul dintre cele mai frecvente (împreună cu înruditele „mic”, „al meu/a mea” sau „însumi/însămi”), ci şi unul dintre cele mai amăgitoare, în limbajul de fiecare zi, „eu” exprimă o eroare primordială, o percepţie greşită a ceea ce sunteţi, un sentiment iluzoriu al identităţii. Acesta este egoul. Acest sentiment iluzoriu al sinelui este ceea ce a denumit Albert Einstein — care a avut acces nu doar la profunzimile realităţ i i spaţiului şi timpului, ci şi ale naturii umane — „iluzie optică a conştiinţei”. Sinele acesta iluzoriu devine apoi baza tuturor interpretărilor ulterioare sau, mai bine zis, a interpretărilor greşite ale realităţii, a tuturor proceselor de gândire, interacţiunilor şi relaţiilor. Realitatea voastră devine o reflexie a iluziei iniţiale. Există însă şi veşti bune: dacă veţi putea conştientiza faptul că iluzia este iluzie, ea se va dizolva. Conştientizarea iluziei semnifică totodată şi sfârşitul ei. Supravieţuirea sa depinde de eroarea pe care o comiteţi luând-o drept realitate. Văzând ceea ce nu sunteţi, realitatea a ceea ce sunteţi se va ivi de la sine.

60571377

Acest lucru se va întâmpla dacă citiţi pe îndelete şi cu mare atenţie capitolul acesta şi următorul capitol, căci ele vorbesc despre mecanica sinelui artificial pe care-l denumim ego. Aşadar, care este natura acestui sine iluzoriu? De obicei, când spuneţi „eu” nu vă referiţi la ceea ce sunteţi cu adevărat. Prin intermediul unui monstruos act de reducţionism, profunzimea infinită a ceea ce sunteţi a fost confundată cu un sunet emis de corzile vocale sau a fost înlocuită cu gândul referitor la „eu” din mintea voastră, împreună cu toatele cele cu care s-a identificat acest „eu”. Prin urmare, la ce se referă obişnuitul „eu” şi înruditele „mie”, „al meu/a mea”? Atunci când un copil mic învaţă că o succesiune de sunete produse de corzile vocale ale părinţilor reprezintă numele său, el începe să echivaleze cuvântul, care în mintea sa îşi găseşte corespondentul într-un gând, cu ceea ce este el. În această etapă, copiii fac adesea referire la ei vorbind la persoana a treia: „Lui Johnny îi este foame.” Curând după aceea, ei învaţă cuvântul magic „eu” şi-l echivalează cu numele lor, pe care deja l-au echivalat cu ceea ce sunt ei. Apoi apar alte gânduri şi fuzionează cu gândul iniţial „eu”. Pasul următor îl reprezintă gândurile referitoare la „mine” şi „al meu”, care desemnează lucruri ce fac într-un anumit fel parte din „eu”.

60571374

Aceasta este o identificare cu obiecte, ceea ce însemnă că investiţi un sentiment de sine în lucruri, dar în ultimă instanţă în gândurile care reprezintă acele lucruri şi, în acest mod, vă formaţi o identitate din ele. Arunci când se strică sau i se ia jucăria „mea”, copilul va resimţi o mare suferinţă. Nu pentru vreo valoare intrinsecă pe care ar avea-o jucăria — copilul îşi va pierde curând interesul faţă de ea şi o va înlocui cu alte jucării, alte obiecte — ci din cauza gândului de „a mea”. Jucăria a devenit parte componentă a sentimentului de sine, de „eu” care se dezvoltă în copil. Şi astfel, pe măsură ce copilul creşte, ideea iniţială referitoare la „eu” atrage şi alte gânduri: ea se identifică cu o categorie sexuală, cu anumite posesii, cu corpul perceput prin simţuri, cu naţionalitatea, rasa, religia, profesia. Alte lucruri cu care se identifică noţiunea de „eu” sunt rolurile — mamă, tată, soţ, soţie şi aşa mai departe — cunoştinţele sau părerile acumulate, simpatii şi antipatii şi, de asemenea, lucruri care „mi” s-au întâmplat în trecut şi a căror amintire este reprezentată de gânduri care îmi definesc în continuare sentimentul de sine sub formă de „eu şi povestea mea”. Acestea sunt doar câteva dintre lucrurile din care-şi derivă oamenii sentimentul identităţii, în ultimă instanţă ele nu sunt altceva decât gânduri ţinute laolaltă în mod precar de faptul că în toate a fost investit sentimentul sinelui.

652x450_152208-5-cele-mai-spectaculoase-biblioteci-publice-din-lume-iata-cat-de-impunator-arata

                   La această construcţie mentală vă referiţi în mod normal atunci când spuneţi „eu” Mai exact, de cele mai multe ori nu voi vorbiţi atunci fiind spuneţi sau gândiţi „eu”, ci unul dintre aspectele construcţiei mentale, sinele egocentric. După ce vă treziţi, nu veţi renunţa la cuvântul „eu”, dar el va avea altă încărcătură, va lua naştere într-un spaţiu mult mai profund aflat în interiorul vostru. Cei mai mulţi oameni încă se identifică în totalitate cu fluxul neîncetat de gânduri din mintea lor, cu gândirea compulsivă, repetitivă şi fără rost în cea mai mare parte a ei. Nu există niciun „eu” în afară de procesele lor de gândire şi în afară de emoţiile care le însoţesc. Aceasta înseamnă a fi inconştient din punct de vedere spiritual. Atunci când li se spune că în mintea lor e o voce care nu încetează niciodată să vorbească, ei întreabă: „Ce voce?” sau neagă enervaţi, iar aceasta este desigur chiar vocea respectivă, este gânditorul, este mintea neobservată. Aproape că poate fi privită ca o entitate care i-a luat în stăpânire. Unii oameni nu mai uită niciodată acea primă oară când NU au încetat sa se mai identifice cu gândurile lor şi au experimentat astfel, pentru câteva clipe, schimbarea de identitate de la conţinutul minţii lor, la conştiinţa din spatele acestuia. Pentru alţii se întâmplă într-un mod atât de subtil încât abia dacă observă sau sesizează doar prezenţa unui val de bucurie sau pace interioară, fără să-i cunoască sursa.

Eckhart tolle

Publicat în spirituality | Etichetat , , , | 1 comentariu

8 lecții de aur pe care trebuie să le învățăm de la Buddha


„Nu trebuie să atragi tot gunoiul în sufletul tău!”

Învățăturile marelui maestru spiritual nu au nevoie de nicio introducere specială. În traducere, „Buddha” înseamnă „trezit” sau „luminat”.

Aceste lecții sunt universale și eterne, iar cunoașterea și implementarea lor îți va oferi o plăcere enormă pentru minte și suflet:1_igJT5uQXscOanE2aJdvNgg

  1. Începe cu puțin – este normal. Ulciorul se umple încet, picătură cu picătură. Fiecare artist a fost cândva doar un amator. Dacă ești consecvent și ai răbdare, vei reuși. Nimeni nu poate obține succesul peste noapte. Acesta apare doar la cei dispuși să înceapă cu pași mici și să lucreze din greu pentru a umple paharul.
  2. Gândurile sunt materiale. Conștiința noastră este totul. Dacă un om spune sau acționează cu gând rău, înseamnă că durerea îl va urmări. Dacă acesta vorbește și acționează cu intenții pure, cu siguranță va avea parte de fericire. Pentru a trăi corect, trebuie să-ți umpli creierul cu gânduri „corecte”. Gândirea corectă îți va oferi tot ce dorești, cea greșită este un rău care te va distruge în cele din urmă.
  3. Iartă. A ține furia în sine este la fel ca și cum ai apuca un cărbune încins pentru a-l arunca în altcineva, dar care te va arde. Atunci când îi eliberezi din închisoare pe cei neiertați, te eliberezi și tu de această tortură. Nu vei face rău nimănui fără să te rănești și tu. Învață să ierți și să o faci cât mai repede.61
  4. Acțiunile tale fac diferența. Pentru a crește, trebuie să acționezi. Pentru a crește rapid, trebuie să acționezi în fiecare zi. „Dumnezeu oferă păsărilor viermi, dar nu-i aruncă în cuib”. Buddha spunea: „Nu cred că soarta lovește în oameni care acționează, dar cred că soarta își bate joc de ei atunci când nu fac nimic.”
  5. Încearcă să înțelegi. Am încetat să luptăm pentru adevăr, am început să luptăm doar pentru noi înșine. În primul rând, încearcă să înțelegi și mai apoi încearcă să fii înțeles. Ar trebui să depui toate eforturile pentru a înțelege punctul de vedere al celuilalt. Ascultă, înțelege punctul de vedere al oamenilor și vei avea pace sufletească. Concentrează-te mai mult pe a fi fericit, nu pe a avea dreptate.
  6. Învinge-te. Este mai bine să te învingi pe tine, decât să câștigi o mie de bătălii. O astfel de bătălie nu ți-o va putea lua nici îngerii, nici demonii, nici raiul, nici iadul. Pentru a te câștiga, trebuie să-ți controlezi gândurile. Ele nu ar trebui să se dezlănțuie ca valurile mării. Ai putea spune: „Nu-mi pot controla gândurile. Apar când doresc.” Iar eu îți spun: nu-i poți interzice unei păsări să zboare către tine, dar cu siguranță o poți împiedica să-și construiască un cuib pe capul tău.fără titlu
  7. Trăiește în armonie. Armonia vine din interior. Nu căuta în afară ceea ce vine doar din inima ta. Adevărul este că armonia o găsești doar în interiorul tău. Aceasta nu reprezintă un nou loc de muncă, o mașină nouă sau o nouă relație, ci pacea sufletească care începe cu tine.
  8. Fii recunoscător. Mereu se găsesc lucruri pentru care să fii recunoscător. Nu fi atât de pesimist. Chiar și într-un moment de ceartă poți fi capabil să mulțumești pentru cel puțin 10 lucruri. Nu toți au fost în stare să se trezească în dimineața asta. Aseară, unii au adormit pentru ultima oară. Încearcă să fii mai atent și să găsești binecuvântare chiar și în lucrurile neînsemnate.

12 lucruri spuse de Buddha pentru o viață fericită:

Cel mai mare dușman al omului – el însuși.

Cea mai mare prostie din viața omului – minciuna.

Cea mai mare durere a vieții umane – invidia.00221910da6c1359e02e1f

Cea mai mare greșeală a omului – să se piardă pe el însuși.

Cea mai mare vină a omului – nerecunoștința.

Cea mai mare pierdere din viața omului – pierderea speranței.

Cea mai mare bogăție în viață – sănătatea și rațiunea.

Cel mai mare dar în viață – generozitatea.

Cel mai mare neajuns din viața unui om – neînțelegerea.

Cel mai mare confort în viață –faptele bune.

Cel mai regretabil în viața unei persoane – pierderea demnității personale.

Cel mai admirabil lucru din viața unui om – ridicarea după o căzătură.Biblioteca Parlamentului canadian, Ottawa, Canada

Un sfat scurt și înțelept:

Una dintre cele mai necesare deprinderi din viață – abilitatea de a uita repede lucrurile rele, de a renunța la necazuri, de a nu trăi cu supărarea, de a nu fi iritat și de a nu te îneca în ură. Nu trebuie să atragi tot gunoiul în sufletul tău.

Sursa

 

Publicat în spirituality | Etichetat , , , | 1 comentariu