Echilibrul Yin – Yang, concepte cu originea în filosofia chineza
Yin și Yang sunt două concepte care își au originea în filosofia si metafizica chineza. Aceste concepte reprezintă forțele primordiale și complementare ce compun universul și toate componentele acestuia.
Yin „loc întunecos, pantă (deal) nordică, mal (râu) sudic; noros, sumbru” este elementul întunecat; el este trist, pasiv, sobru, feminin, introvertit, intim, și corespunde nopții.
Yang; „loc însorit, pantă (deal) sudic, mal (râu) nordic; strălucire solară” este elementul luminos; este fericit, plin de vitalitate, activ, strălucitor, masculin și corespunde zilei. Yin este adeseori simbolizat de apa și de pamant timp ce Yang este simbolizat de foc și vant.
Atîta vreme cît vom persista în a separa yin și yang nu putem spera să atingem echilibrul. Dacă cineva vrea să ajungă undeva cu bicicleta nu va putea să împingă ambele pedale concomitent căci va rămîne pe loc. Pentru a avansa trebuie să împingă o pedală și să o elibereze pe cealaltă, simultan. Mișcarea completă constă în împingere/eliberare. Împingerea este urmarea eliberării și fiecare dintre ele devine, respectiv, cauza celeilalte.
„Yin-ul şi Yang-ul reprezintã principiul Cerului şi al Pãmântului, marea structurã a orice existã, pãrinţii schimbãrii, rãdãcina şi începutul vieţii şi al morţii”. Aceasta este legea generalã a modului în care este alcãtuitã lumea 3 D. „Yin – Yang reflectã toate formele şi caracteristicile existente în Univers”. Yin-ul şi Yang-ul au fost privite ca nişte simboluri, având capacitatea de a cuprinde foarte multe aspecte ale lucrurilor, fãrã a le descrie în mod explicit. Tot ceea ce existã poate fi privit prin cele douã aspecte ale sale: ziua şi noaptea, mişcarea şi repaosul, cãldura şi frigul, bãrbatul şi femeia, exterior şi interior, ş.a.m.d.
Yin-ul şi Yang-ul reprezintã o modalitate de a înţelege, de a cunoaşte existenţa. Teoria despre Yin – Yang ne descrie lumea în dinamica sa. Ea pune accent pe continua transformare şi pe necesitatea de a înţelege modul în care sunt guvernate transformãrile. Existenţa este perceputã ca o continuã transformare iar înţelepciunea constã în sesizarea modului în care se succed diferitele stãri şi nu în menţinerea lor.
Teoria Yin – Yang defineşte Yin-ul şi Yang-ul prin caracteristicile lor: Natura de bazã a Yin-ului este asemenea apei, iar cea a Yang-ului este asemuitã focului. YIN – ceea ce ţine de interior, ceea ce este nemişcat, ascuns vederii, aflat în stare latentã, ceea ce coboarã; YANG – ceea ce ţine de exterior, ceea ce este în mişcare, ceea ce se manifestã, ceea ce ascensioneazã.
In trecut Luna simboliza Yin-ul, iar Soarele Yang-ul. Femeia este Yin, bãrbatul este Yang, pãmântul este Yin, cerul este Yang. Tot ceea ce este întunecat, ascuns vederii, ceea ce coboarã, ceea ce conţine, ceea ce se aflã în stare latentã, receptivitatea, toate acestea au caracter Yin. In schimb, ceea ce este luminos, aflat în exterior, ceea ce urcã, ceea ce este conţinut, ceea ce se manifestã, agresivitatea, ei bine, tot ce corespunde lucrurilor cu aceste trãsãturi are caracter Yang.
- Yin Yang
- Apã Foc
- Feminin Masculin
- Lunã Soare
- Umbrã Strãlucire
- Odihnã Activitate
- Apus Rãsãrit
- Nord Sud
- Materie Energie
- Dens Rarefiat
- Intunecat Luminos
- Apã lichidã Vapori
- Sãmânţã Fruct
- Formã Energie
- Substanţial Non-substanţial
- Coborâre Urcare
- Dedesubt Deasupra
- Inconştient Conştient
- Interior Exterior
Natura Yin sau Yang a unui fenomen nu este absolutã, ci relativã. Aceastã relativitate se reflectã prin principiile de bazã ale teoriei Yin – Yang: „In mijlocul Yin-ului apare Yang-ul, Yang-ul activeazã Yin-ul”.
Opoziţia Yin – Yang : Opoziţia celor douã aspecte constã în capacitatea lor de a se lupta unul cu cealãlalt, controlându-se astfel reciproc. De exemplu, cãldura (Yang) poate înlãtura frigul (Yin), în timp ce frigul (Yin) face arşiţa (Yang) sã scadã. Acest lucru se petrece şi în organismul uman, unde opoziţia Yin – Yang menţine echilibrul fiziologic. Dacã dintr-o cauzã oarecare, raportul normal Yin- Yang se modificã, apãrând un exces de Yin sau de Yang, se instaleazã starea de boalã, ca urmare a distrugerii balanţei fiziologice.
Interdependenţa Yin – Yang
Deşi Yin-ul şi Yang-ul sunt opuse, între ele existã în acelaşi timp şi o relaţie de interdependenţã. Yang-ul nu poate existã fãrã Yin, Yin-ul nu poate exista fãrã Yang. Yang-ul este condiţionat de existenţa Yin-ului şi invers. „Yin-ul rãmâne ascuns în interior, pentru a acţiona ca un apãrãtor al Yang-ului, Yang-ul stã în afarã, acţionând ca un servitor al Yin-ului”.
În corpul omenesc, Yin-ul corespunde substanţelor nutritive, fluidelor corpului, în timp ce Yang-ul este caracterizat de activitãţile fiziologice, de energie. Conform principiului tocmai enunţat, fluidele corpului sunt cele care rãmân în interior, în timp ce activitãţile fiziologice se manifestã în exterior, mediind relaţia cu acesta.
Raportul de consum-alimentare dintre Yin şi Yang
Cele douã aspecte Yin – Yang cuprinse într-un fenomen nu sunt fixe, ci se aflã într-o permanentã relaţie de consum – alimentare. De exemplu, diverse activitãţi fiziologice (Yang) din organism consumã în mod necesar anumite substanţe nutritive (Yin). Acesta este procesul de consumare a Yin-ului pentru a genera Yang-ul şi reprezintã o schimbare cantitativã.
In condiţii normale existã un echilibru al raportului de consum – alimentare. Dereglarea echilibrului va duce la un exces de Yin sau de Yang şi la apariţia bolii. Din punct de vedere calitativ, în anumite condiţii speciale poate apãrea un proces de intertransformare Yin – Yang.
„Yang-ul extrem produce în mod necesar Yin-ul, iar Yin-ul extrem produce în mod necesar Yang-ul,Frigul extrem va da naştere cãldurii, iar cãldura excesivã se va transforma în frig.” Un exemplu îl constituie starea febrilã. Cãldura excesivã care apare afecteazã energia de apãrare a corpului. Dacã febra persistã, la un moment dat va avea loc o scãdere bruscã a temperaturii, pulsul devine slab, apare paloarea şi rãcirea membrelor. In acest caz, Yang-ul s-a transformat în Yin.
Divizibilitatea infinitã a Yin-ului şi Yang-ului
Organele deţinãtoare de energie (rinichii, ficatul, inima, splina şi plãmânii) au caracter Yin. Dar, dintre aceste organe Yin, cele care se aflã în partea superioarã a corpului (inima şi plãmânii) au un caracter mai Yang – reprezintã Yang-ul Yin-ului -, în timp ce celelalte organe Yin, fiind situate în partea inferioarã a trunchiului au un caracter mai Yin – reprezintã Yin-ul Yin-ului -.
Cauzele apariţiei bolilor – CELE ŞAPTE SENTIMENTE
- – Bucuria
- – Furia
- – Tristeţea sau suferinţa sufleteascã
- – Ingrijorarea
- – Teama şi spaima
Furia afecteazã ficatul, Bucuria duce la îmbolnãvirea inimii, Ingrijorarea slãbeşte splina, Teama şi spaima aduc prejudicii grave rinichilor, Tristeţea sau suferinţa sufleteascã îmbolnãvesc plãmânii.” „Mânia (furia) determinã mişcarea energiei cãtre partea superioarã a corpului, Bucuria încetineşte circulaţia energeticã, Suferinţa sufleteascã şi tristeţea consumã energia, Teama şi spaima o tulburã, iar Ingrijorarea duce la stagnarea ei.”
BUCURIA
Bucuria excesivã afecteazã inima se activeazã excesiv funcţia de deschidere a celulelor inimii şi se inhibã funcţia de închidere a celulelor inimii. Bucuria încetineşte circulaţia energeticã. Teama şi spaima (corespund elementului apã) controleazã bucuria (corespunde focului).
In situaţia în care cineva a primit o veste foarte bunã (a reuşit la un examen, a câştigat o sumã mare de bani, ş.a.m.d.) se recomandã ca el sã fie speriat pentru a opri efectul bucuriei excesive. In caz contrar energia inimii va fugi cãtre exterior, ceea ce poate duce la lipsa de energie a inimii şi chiar la oprirea acesteia. Simptomele care apar în situaţia unei bucurii excesive sunt:
- – Palpitaţii
- – Insomnie
- – Gândire neclarã
- – Manifestãri maniace (afectarea spiritului)
- – Infarct
Medicina tradiţionalã chinezã prezintã cele şapte sentimente: bucuria, furia, tristeţea, suferinţa sufleteascã, îngrijorarea, teama şi spaima, specificând faptul cã excesul acestora duce la apariţia bolilor. Aceste şapte sentimente, care sunt rãspunsuri normale ale organismului la diverşi stimuli (interni sau externi) nu provoacã o stare de boalã decât atunci când sunt duse la extrem.
Atunci când stimularea emoţionalã este repetatã, bruscã sau exacerbatã, pragul de adaptabilitate al organismului este depãşit, fiind afectate funcţiile sale fiziologice. In aceastã situaţie neplãcutã vor fi afectate sângele şi energia organelor interne, ceea ce va duce la apariţia bolii.
FURIA
Furia afecteazã ficatul şi provoacã ascensionarea energiei. Tristeţea şi durerea sufleteascã (ce corespund elementului metal) controleazã furia (este asociatã elementului lemn). Simptomele asociate sunt:
- – Dureri de cap
- – Ameţeli
- – Creşterea tensiunii
- – Atac vascular cerebral
- – Irascibilitate
- – Eructaţii
- – Suspine
- – Menstruaţie neregulatã
Energia ficatului (lemn) atacã splina şi stomacul (pãmânt). Este situaţia în care energia elementului lemn este prea puternicã şi afecteazã elementul pãmânt, pe care în mod normal îl controleazã. Drept urmare vor interveni urmtoarele manifestãri:
- – Insuficienţã energeticã a splinei
- – Energia stomacului urcã în loc sã coboare
– Sângerãri:
- a) la nivelul nasului (cauzate de ascensionarea energiei stomacului)
- b) în alte porţiuni ale corpului (din cauza slãbirii splinei: nu mai poate sã îşi exercite funcţia de menţinere a sângelui în interiorul vaselor)
O altã situaţie ce poate apãrea din cauza furiei este situaţia în care elementul controlat (lemn) se întoarce împotriva elementului care îl controleazã (metal) Lemnul corespunde ficatului iar metalul este ataşat plãmânilor. Este vorba de situaţia în care ficatul se întoarce împotriva plãmânilor, ceea ce genereazã astm. Din punct de vedere al organelor „pereche”, ficatul este organul Yin, care deţine energie, iar vezica biliarã este organul Yang, ce transportã energia. Excesul de energie la nivelul ficatului va afecta vezica biliarã, ducând la incapacitatea de a lua decizii, ce este guvernatã de vezica biliarã.
TRISTEŢEA ŞI SUFERINŢA SUFLETEASCĂ
Tristeţea sau suferinţa sufleteascã afecteazã plãmânii, ce corespund elementului metal. Aceste douã sentimente slãbesc energia corpului şi o dizolvã. Sentimentul care controleazã tristeţea sau suferinţa sufleteascã este bucuria (focul controleazã metalul). Simptomele cauzate de tristeţe sau suferinţa sufleteascã sunt:
- – Senzaţia cã spaţiul de la nivelul pieptului este prea mic
- – Astm
- – Plâns excesiv
- – Rãceli frecvente (slãbirea energiei de apãrare)
- – Probleme ale pielii
Scãderea energiei pectorale afecteazã şi inima: uneori apar probleme circulatorii.
ÎNGRIJORAREA
Ingrijorarea (gândurile excesive) afecteazã splina, ce corespunde elementului pãmânt. Ingrijorarea produce stagnarea energiei. Sentimentul care controleazã îngrijorarea este furia (lemnul controleazã pãmântul). Simptomele asociate sunt:
- – Palpitaţii
- – Insuficienţã energeticã a splinei
- – Insuficienţã sanguinã
TEAMA ŞI SPAIMA
Teama şi spaima afecteazã rinichii, care corespund elementului apã. Atunci când un om este speriat sau îi este teamã energia sa va coborî. Traiul în teroare este cel care slãbeşte cu precãdere rinichii. Vezica urinarã este de asemenea afectatã de aceste douã sentimente. Deseori, vezica urinarã nu mai este bine controlatã. Pãmântul (splina) controleazã apa (rinichii): îngrijorarea este cea care controleazã teama şi spaima. Teama şi spaima afecteazã ficatul şi vezica biliarã (ficatul corespunde lemnului, iar rinichii apei: atunci când apa este afectatã, lemnul va fi şi el influenţat). Vor rezulta simptome precum:
- – Depresie
- – Lipsa capacitãţii de decizie
- – Confuzie
- – Lipsa curajului
Apa (rinichii) nu mai controleazã focul (inima); de aici rezultã situaţia în care focul scapã de sub control:
- – Anxietate
- – Incapacitatea de a se odihni.
CLASIFICAREA FENOMENELOR CONFORM CELOR CINCI ELEMENTE
Caracteristica apei este rãceala şi fluiditatea, ea luând forma recipientului în care ajunge, cea a lemnului este înflorirea şi creşterea, focul rãspândeşte cãldurã şi luminã, pãmântul dã naştere tuturor lucrurilor, iar metalul se cufundã (sub acţiunea propriei greutãţi). Legea mişcãrii celor cinci elemente este caracterizatã prin urmãtoarele relaţii:
- – Generarea unui element din celãlalt
- – Interacţiune- Dominare
- – Opoziţie
- – Relaţie tip mamã – fiu
Generarea unui element din celãlalt
Generarea unui element de cãtre celãlalt se referã la relaţia de generare a unui element de cãtre elementul anterior:
- Apa hrãneşte lemnul Lemnul alimenteazã focul, Focul naşte pãmântul (cenuşa), In pãmânt apar metalele, Metalul (prin condensare) duce la apariţia apei
Atunci când aceastã relaţie de generare este aplicatã organelor interne deţinãtoare de energie: rinichi, ficat, inimã, splinã şi plãmâni, ea se referã la faptul cã energia unui organ va susţine funcţionarea unui alt organ. Concret, energia rinichilor (apã) va susţine funcţionarea ficatului (lemn), energia ficatului (lemn) va sprijini funcţionarea inimii (foc), energia inimii (foc) va susţine funcţionarea splinei (pãmânt), energia splinei (pãmânt) va susţine funcţionarea plãmânilor (metal), iar plãmânii (metal), la rândul lor, vor sprijini funcţionarea rinichilor (apã). Atunci când vorbim despre energia unui organ ne referim la energia produsã de celulele acelui organ.
Celulele, ce au caracter Yin, produc energie, ce are caracter Yang. Este vorba despre procesul descris de teoria Yin – Yang: „In mijlocul Yin-ului apare Yang-ul”. Aceeaşi teorie mai precizeazã „Yang-ul activeazã Yin-ul”, care se traduce prin faptul cã energia produsã de celulele unui organ va susţine funcţionarea celulelor organului urmãtor (conform relaţiei de generare a celor cinci elemente). Pe scurt putem spune cã relaţia de generare se reduce la cele descrise mai sus, şi anume, energia produsã de celulele unui organ va susţine funcţionarea celulelor organului urmãtor.
Interacţiunea
Interacţiunea dintre cele cinci elemente presupune şi existenţa unor tendinţe opuse ale acestora, prin care ele se controleazã reciproc:
- Apa stinge focul, Focul topeşte metalul, Metalul taie lemnul, Lemnul dominã pãmântul pe care creşte, Pãmântul îndiguieşte apa
Aspectele generãrii unui element din celãlalt şi cel de interacţiune sunt inseparabile. Dacã nu ar exista naşterea nu ar mai apãrea creşterea şi dezvoltarea; fãrã interacţiune nu ar mai exista echilibru şi coordonare pe durata creşterii şi a transformãrii. Echilibrul relativ menţinut între generare şi interacţiune este cel care face posibilã creşterea normalã şi dezvoltarea.
Interacţiunea dintre organele interne presupune faptul cã rinichii (apa) controleazã inima (foc), inima (foc) controleazã plãmânii (metal), pãmânii (metal) controleazã ficatul (lemn), ficatul (lemn) controleazã splina (pãmânt), iar splina (pãmânt) va controla rinichii (apa).
Relaţia de interacţiune are loc prin intermediul Yin-ului (câmpului sau fluidelor) organelor respective. De exemplu, câmpul plãmânilor controleazã câmpul ficatului, câmpul inimii controleazã câmpul plãmânilor, câmpul ficatului controleazã câmpul splinei, Yin-ul (fluidele) rinichilor hrãnesc Yin-ul inimii pentru ca acesta sã poatã controla Yang-ul (energia) inimii (slãbirea Yin-ului duce la hiperactivitatea Yang-ului), ş.a.m.d.
Dominarea şi opoziţia
Atunci când existã un exces sau o insuficienţã a oricãruia dintre cele cinci elemente, vor apãrea relaţii anormale de generare şi de interacţiune, acestea fiind cunoscute prin termenii de dominare şi de opoziţie. Dominarea presupune un atac asupra pãrţii care este controlatã, din cauza slãbirii acesteia. Din aceastã cauzã, relaţiile de control se vor tranforma în relaţii de dominare.
De exemplu, metalul controleazã lemnul. In situaţia în care lemnul este slãbit metalul îl va domina. Atunci când vorbim despre organele interne, putem specifica faptul cã un câmp prea puternic al plãmânilor (metal), cauzat de o mai slabã funcţie de deschidere a celulelor plãmânilor (blocându-se funcţia de deschidere a celulelor plãmânilor, energia acestora nu va mai putea fi eliberatã, astfel încât, în timp, câmpul plãmânilor va creşte foarte mult) va afecta câmpul ficatului (lemn), ceea ce poate duce în timp la scãderea funcţiei hepatice.
Un alt exemplu, focul controleazã metalul. Slãbirea metalului duce la dominarea acestuia de cãtre foc.
- Insuficienţã apã: Pãmântul dominã apa
- Insuficienţã lemn: Metalul dominã lemnul
- Insuficienţã foc: Apa dominã focul
- Insuficienţã pãmânt: Lemnul dominã pãmântul
- Insuficienţã metal: Focul dominã metalul
Opoziţia se referã la schimbarea sensului normal al interacţiunii, din cauza excesului elementului ce ar trebui sã fie controlat. In acest fel, elementul care în mod normal este controlat se va întoarce împotriva elementului ce îl controla şi i se opune. De exemplu, apa controleazã focul.
In situaţia în care focul devine foarte puternic el se va întoarce împotriva apei şi va exista relaţia focului ce se opune apei. Un alt exemplu, metalul taie (controleazã) lemnul. Excesul lemnului duce la opoziţia acestuia împotriva metalului. Opoziţia presupune un exces al elementului controlat, ceea ce determinã întoarcerea sa împotriva elementului ce ar trebui sã-l controleze în mod normal.
- Exces apã: Apa se opune pãmântului
- Exces lemn: Lemnul se opune metalului
- Exces foc: Focul se opune apei
- Exces pãmânt: Pãmântul se opune lemnului
- Exces metal: Metalul se opune focului
Relaţia tip mamã – fiu
In ciclul celor cinci elemente, fiecare element se „naşte” din cel precedent, este „fiul” celui dinaintea sa, iar acesta, la rândul sãu, îi este „mamã”. Aceastã relaţie poate fi afectatã în ambele sensuri: „mama afecteazã fiul” şi „fiul afecteazã mama”. De exemplu, apa poate afecta lemnul („mama afecteazã fiul”), dar şi lemnul poate afecta apa („fiul afecteazã mama”).
CELE ŞASE SCHIMBĂRI CLIMATICE
Medicina tradiţionalã chinezã descrie cele şase „schimbãri climatice”:
- – Vântul
- – Frigul
- – Umezeala
- – Focul
- – Arşiţa verii
- – Uscãciunea
ALTE CAUZE ALE APARIŢIEI BOLILOR
- – Constituţie slabã
- – Suprasolicitare
- – Activitate sexualã excesivã
- – Probleme de nutriţie
- – Traume fizice
- – Paraziţi şi otrãvuri
- – Tratament incorect
- – Faptele neconforme cu morala
CONSTITUŢIE SLABĂ
Constituţia depinde de:
- – Sãnãtatea pãrinţilor în general, şi în mod particular de starea lor în momentul concepţiei viitorului copil
- – Sãnãtatea mamei pe durata sarcinii
Factori ce afecteazã constituţia viitorului copil:
- – Concepţia în stare de ebrietate
- – Mama este prea în vârstã în momentul concepţiei
- – Consumul alcoolului, tutunului sau al drogurilor pe durata sarcinii
- – Suportarea unui şoc pe durata sarcinii (afecteazã energia inimii fãtului)
Constituţia unei persoane este stabilitã în momentul concepţiei, dar ea poate fi modificatã şi pe durata sarcinii:
- – In momentul concepţiei, unirea energiei „Cerului şi a Pãmântului” produce noua fiinţã,
- – Energia ancestralã a pãrinţilor este transmisã fãtului,
- – Constituţia se fixeazã în general în acest interval.
Totuşi, cei care au o constituţie slabã pot sã-şi modifice energia printr-un mod de viaţã echilibrat, prin evitarea stress-ului şi a exceselor (de muncã sau sexuale), odihnã corespunzãtoare, alimentaţie corectã, practica exerciţiilor de respiraţie, exersarea unor sisteme de tehnici de cultivare şi întãrire a interiorului. Constituţia slabã este indicatã prin:
- – Urechi mici
- – Puls slab, leneş
- – Limba foarte flascã, fãrã „spirit”
- – Pertusis: indicã slãbiciunea dobânditã a plãmânilor
SUPRASOLICITAREA
In perioada modernã suprasolicitarea este una din cauzele comune ale apariţiei bolilor. Pentru a o contrabalansa este nevoie de schimbarea modului de viaţã, de odihnã şi de exerciţii energetice de întãrire a interiorului. Atunci când muncim, noi consumãm energie; în momentul odihnei sau al exersãrii tehnicilor energetice, energia noastrã creşte. In viaţa de zi cu zi noi consumãm energie.
Esenţa corporalã constituie însã baza materialã a vitalitãţii noastre pe termen lung. Energia folositã zilnic poate fi recuperatã rapid prin odihnã, alimentaţie şi tehnici energetice. Dacã suprasolicitarea este menţinutã un timp foarte îndelungat (de ordinul anilor), energia nu mai poate fi recuperatã suficient de rapid de cãtre splinã (prin procesul de digestie). In acest caz, corpul persoanelor respective va începe sã se bazeze pe esenţa corporalã. In acest mod vor fi afectate fluidele corpului şi va interveni o insuficienţã a Yin-ului corpului. Remedierea aceastei situaţii necesitã un timp îndelungat.
a) Suprasolicitare mentalã
Este foarte des întâlnitã în societãţile dezvoltate: orele lungi de stress şi de suprasolicitare mentalã sunt asociate şi cu dezordinea alimentaţiei. Aceste lucruri afecteazã stomacul, splina şi rinichii. Alimentaţia neregulatã (sau mesele consumate seara târziu) pot cauza deficienţa energiei stomacului sau a fluidelor stomacului.
b) Suprasolicitare fizicã
Afecteazã în principal energia splinei (splina dominã cele patru membre). Munca fizicã solicitã de asemenea un aport sanguin la nivelul tendoanelor/musculaturii ce va fi asigurat de cãtre ficat. De aceea, suprasolicitarea fizicã poate duce în timp şi la afectarea sângelui ficatului. Folosirea excesivã a unei pãrţi a corpului (mişcãrile de repetiţie) pot cauza stagnarea energiei în acea parte.
Ridicarea excesivã de greutãţi poate slãbi rinichii şi spatele. Statul excesiv în picioare slãbeşte de asemenea rinichii. Folosirea excesivã a ochilor afecteazã sângele (inima); Menţinerea excesivã a poziţiei culcat va slãbi energia (plãmânii); Şederea îndelungatã va afecta musculatura (splina); Statul excesiv în picioare slãbeşte oasele (rinichii); Exerciţiile fizice în exces vor afecta tendoanele (ficatul).
c) Exerciţiile fizice excesive
Acestea duc la slãbirea energiei, afectând şi sângele ficatului. Ele sunt foarte nocive mai ales pentru fete pe durata pubertãţii, deoarece ulterior vor genera probleme menstruale. Anumite tipuri de exerciţii pot cauza stagnarea energiei în unele porţiuni ale corpului: Ex: Ridicarea greutãţilor – cauzeazã stagnarea energiei la nivelul pãrţii inferioare a spatelui, Ex: Alergarea – duce la stagnarea energiei la nivelul genunchilor, Ex: Tenisul – provoacã stagnarea energiei la nivelul coatelor.
d) Lipsa exerciţiilor
Exerciţiile fizice executate periodic, într-o manierã naturalã, permit o bunã circulaţie energeticã. Lipsa exerciţiilor fizice produce stagnarea energiei. Principiul care trebuie respectat este cel al evitãrii excesului cât şi a insuficienţei. Anumite exerciţii fizice sunt apreciate atât pentru exersarea corpului cât şi pentru producerea energiei.
ACTIVITATE SEXUALĂ EXCESIVĂ
Activitatea sexualã excesivã slãbeşte esenţa rinichilor, în special la bãrbaţi. Fluidele sexuale masculine sunt manifestarea esenţei rinichilor: de aceea pierderea acestor fluide duce la slãbirea temporarã a esenţei rinichilor. Fluidele sexuale feminine ţin mai mult de Jingye (fluidele corpului mai dense, ce circulã prin interiorul corpului). Fluidele sexuale sunt susţinute de cãtre esenţa dobânditã şi în mod normal ea nu slãbeşte. Dar dacã activitatea sexualã este excesivã, corpul nu va avea timp pentru a reface esenţa dobânditã. Simptomele excesului în viaţa sexualã sunt:
- – Obosealã evidentã
- – Apariţia ocazionalã a ameţelilor
- – Vedere neclarã
- – Dureri ale spatelui, în zona inferioarã a acestuia
- – Slãbiciunea genunchilor
- – Urinare frecventã
Din punct de vedere al anotimpurilor se considerã cã viaţa sexualã poate fi un pic mai intensã pe durata primãverii şi ar trebui sã fie ceva mai reţinutã pe durata iernii. Pe durata tratamentului problemelor sexuale se recomandã reducerea vieţii sexuale. Esenţa rinichilor slãbeşte.
a) la bãrbaţi: din cauza excesului vieţii sexuale
b) la femei: din cauza naşterilor repetate.
Lipsa vieţii sexuale poate fi una din cauzele apariţiei bolilor. Dorinţa sexualã este o mãsurã a energiei (Yang-ului) rinichilor. Insuficienţa energiei (Yang-ului) rinichilor duce la lipsa libido-ului. Insuficienţa esenţei (Yin-ului) rinichilor provoacã interes excesiv faţã de viaţa sexualã, însoţit de lipsa capacitãţii de finalizare, vise erotice (în special la femei) şi emisie seminalã nocturnã (la bãrbaţi). Alte cauze ale unei vieţi sexuale neîmplinite: lipsa armoniei în cuplu, probleme sufleteşti, lipsa fericirii, stress-ul.
PROBLEME DE NUTRIŢIE
Alimentaţia incorectã este una din principalele cauze ale apariţiei bolilor.
a) Supraalimentaţia şi malnutriţia
Cantitatea de hranã consumatã trebuie sã fie adaptatã nevoilor organismului. Dacã aportul de hranã este fie exagerat, fie insuficient, el poate cauza îmbolnãvirea. Consumul exagerat de alimente – când este depãşit necesarul de elemente nutritive vor fi afectate splina şi stomacul, se va acumula flegma şi vor stagna elementele nutritive în interiorul corpului. Vor apãrea urmãtoarele simptome: eructaţii însoţite de regurgitãri, dureri în epigastru şi în tot abdomenul, diaree, vãrsãturi.
Subalimentarea – duce la imposibilitatea creãrii bazei necesare pentru producerea sângelui şi a energiei. Dupã un timp se ajunge la diminuarea energiei de apãrare. Incercarea de a slãbi prin „înfometare” duce la slãbirea energiei splinei. Din cauza faptului cã splina nu mai are o funcţionare foarte bunã, ea nu va mai putea sã-şi exercite cu succes funcţiile de transport şi de transformare a fluidelor, ceea ce va provoca stagnarea acestora şi creşterea în greutate.
b) Consumul preferenţial al unui singur tip de alimente
Necesitãţile organismului pot fi satisfãcute doar atunci când acesta primeşte o alimentaţie echilibratã. Consumul unui singur tip de alimente poate duce la malnutriţie sau la alte boli. De exemplu, populaţiile care se hrãnesc în exclusivitate cu orez decorticat prezintã o frecvenţã ridicatã a bolii beri-beri. Locuitorii teritoriilor unde apa nu are iod în cantitate corespunzãtoare suferã de tulburãri ale glandei tiroide.
Excesul de vegetale crude, de salate sau de fructe slãbeşte energia splinei, ele fiind contraindicate persoanelor ce au o slãbiciune a acesteia. Când în alimentaţie predominã hrana rece va fi slãbitã energia splinei putându-se dezvolta rãceala şi umezeala interioarã. Simptomele caracteristice acestei situaţii sunt: dureri abdominale şi diaree. Alimentele extrem de fierbinţi vor duce la eliberarea cãtre exterior a energiei vitale, afectând energia şi sângele corpului.
Cãldura excesivã, în special cea provenitã din fumat şi din consumul bãuturilor alcoolice, va consuma Yin-ul (fluidele) corpului, provocând uneori chiar şi stagnarea sângelui. De asemenea, consumul exagerat de dulciuri sau fãinoase, grãsimi, produce cãldurã umedã în corp, cauzând stagnarea energiei şi a sângelui. Simptome: senzaţia de greutate în piept, ameţeli, hemoroizi sângerânzi, furuncule. Dacã mâncarea este limitatã doar la câteva feluri, energia internã va avea de suferit.
Gustul picant este absorbit de cãtre plãmâni. Energia din mâncarea condimentatã este uşor absorbitã prin canalul plãmânului. Dacã mâncarea este condimentatã într-o manierã moderatã atunci fiziologia aparatului respirator va fi îmbunãtãţitã. Excesul de condimente va afecta însã energia plãmânilor.
Gustul amar este legat de inimã, de sânge şi de fluidele corpului (Jingye). Excesul de alimente amare va creşte focul de la nivelul inimii, conducând la consumul fluidelor.
Gustul sãrat influenţeazã rinichii şi oasele. Persoanele ce au probleme cu oasele sau cu rinichii nu vor avea voie sã consume decât alimente ce sunt uşor sãrate.
Gustul acru guverneazã ficatul şi tendoanele. Excesul alimentelor acre va afecta ficatul, provocând rigidizarea tendoanelor şi a articulaţiilor.
Gustul dulce corespunde splinei şi musculaturii. Persoanele ce suferã de afecţiuni ale stomacului şi ale splinei vor consuma cât mai puţine dulciuri.
c) Consumul de mâncare alteratã, toxicã sau în condiţii neigienice
Aceste situaţii vor duce la afectarea splinei şi a stomacului. Semne clinice: greţuri, vãrsãturi, diaree, dureri în epigastru şi abdomen.
TRAUME FIZICE
Traumele fizice cauzeazã stagnarea sângelui şi a energiei.
PARAZIŢI ŞI OTRĂVURI
Infestarea cu paraziţi este foarte des întâlnitã la copii. Factorii care contribuie la infestare: hranã insuficientã, consumul excesiv de grãsimi şi de dulciuri, ce conduc la creşterea umezelii (ce este mediul perfect pentru paraziţi sau pentru ciuperci).
TRATAMENTUL INCORECT
Tratamentul incorect poate duce la agravarea unei afecţiuni. De exemplu: folosirea unei proceduri ce tonificã Yang-ul (energia) în situaţia în care ar trebui de fapt sã întãreascã Yin-ul. Un alt exemplu îl constituie (întãrirea Yin-ului) creşterea umezelii atunci când în organism existã retenţie de apã.
FAPTELE NECONFORME CU MORALA
„Pune morala pe primul loc” sau „Morala ridicatã, nivel avansat în practicã”.
Morala nu are însã legãturã numai cu nivelul practicantului de tehnici energetice, ci şi cu sãnãtatea noastrã. Atunci când noi punem accentul pe moralã, când facem fapte bune, când acceptãm numai gânduri pozitive, când rostim numai adevãrul, intrãm în rezonanţã cu un câmp pozitiv foarte puternic aflat în Univers. Aceastã rezonanţã apare la nivelul câmpului conştiinţei noastre (Yin), dar se va regãsi şi la nivelul componentelor materiale (Yang), al corpului.
In cazul în care noi suntem obişnuiţi cu „minciuna necesarã”, spunând lucruri care nu sunt reale, dar a cãror rostire o considerãm necesarã celor cu care ne întâlnim, atunci când acceptãm gânduri urâte despre cei din jurul nostru, în momentele în care cu voia sau fãrã voia noastrã facem fapte rele, noi declanşãm un mecanism ce duce la umplerea câmpului nostru (al conştiinţei dar şi al corpului) cu semnale care ne vor perturba normalitatea.
In timp vor apãrea tensiuni la nivelul conştiinţei, vor fi afectate diferite pãrţi ale corpului ce au legãturã cu locurile în care se aflã semnalele de nemulţumire ale celor pe care i-am afectat. O persoanã moralã este o persoanã sincerã, fericitã, sãnãtoasã. In interiorul sãu nu existã tensiuni, nu existã blocaje. Atunci când ne putem deschide faţã de toate persoanele cu care ne întâlnim, atunci când nouã, dar şi lor, le va fãcea plãcere sã ne întâlnim, momentul întâlnirii va duce la crearea unui câmp nou (obţinut din rezonanţa câmpurilor individuale). Acest nou câmp va avea mai multã putere decât câmpurile individuale şi va influenţa pozitiv persoanele ce fac parte din el.
Medicina tradiţionalã chinezã foloseşte mecanismul descris de teoria Yin – Yang:
„In mijlocul Yin-ului apare Yang-ul, Yang-ul este cel care activeazã Yin-ul.”
Câmpul are caracter Yin. Noul câmp obţinut prin rezonanţa a douã sau mai multe câmpuri, ce au aceleaşi caracteristici (aceeaşi parametri), va produce în timp modificãri la nivelul Yang-ului, al structurii materiale. Persoanele cu o moralã avansatã vor intra cu uşurinţã în rezonanţã cu alte persoane ce pun accentul pe moralã, pe când cei care nu sunt atât de dispuşi sã-şi asume realitatea, ci doresc sã o transforme prin minciunã, prin fapte negative, vor intra mai uşor în rezonanţã cu partea „mai puţin pozitivã” a Universului.
In acest câmp, „nu tocmai bun”, se gãsesc semnale ce nu permit relaxarea, intrarea într-o stare de linişte sufleteascã, de echilibru. Ceea ce se va afla în câmpul acestor din urmã persoane va fi mai degrabã stress-ul decât împãcarea, boala şi nu sãnãtatea, supãrarea şi nu fericirea. Inţelegerea şi asumarea acestor lucruri este foarte importantã.
SPIRITUL (conştient) – SHEN
Termenul Shen se traduce prin spirit, însã înţelesul exact în acest context este cel de spirit conştient, minte, fãcând diferenţierea de Yuan Shen – spirit originar sau suflet. Sediul spiritului este inima. Medicina Tradiţionalã Chinezã prezintã faptul cã „inima este sediul minţii, al spiritului conştient” şi precizeazã faptul cã afecţiunile cardiace conduc la probleme psihice.
Spiritul se retrage noaptea, pe durata somnului, în interiorul inimii. Dacã spiritul este perturbat atunci poate apãrea insomnia. Concret, se spune cã spiritul trãieşte în vasele de sânge (componente ale sistemului Inimii) şi este hrãnit de sânge. In patologia descrisã de medicina tradiţionalã se specificã faptul cã deficienţa sângelui conduce la slaba hrãnire a spiritului. De asemenea, cãldura excesivã a organelor interne poate afecta spiritul.
Starea spiritului se regãseşte în privire:
- – Un spirit sãnãtos produce ochi strãlucitori, luminoşi, plini de vitalitate.
- – Un spirit tulburat produce ochi înceţoşaţi, ce par a avea o perdea în faţa lor.
Uneori apare senzaţia cã nu ar fi nimeni în spatele ochilor, în special persoanele cu probleme emoţionale au o astfel de privire (aceastã privire se menţine chiar şi la un timp îndelungat dupã un şoc). Sãnãtatea spiritului depinde de puterea esenţei rinichilor şi de energia nutritivã, produsã de splinã şi stomac. In acest fel, spiritul este dependent de esenţa primordialã şi de cea dobânditã. Spiritul este bine întreţinut atunci când esenţa şi energia sunt puternice, sãnãtoase. Esenţa corporalã (Jing), energia (Qi) şi spiritul (Shen) sunt cele trei comori ale omului, descrise de medicina tradiţionalã chinezã. – SURSA
Pingback:TIMPUL VISULUI - Forţa care operează este cea tahionică
A republicat asta pe gabriela73blog.