IERTAREA

Doresc să abordez esenţa iertării, ce înseamnă aceasta cu adevărat,  şi să vă ofer un exerciţiu care sa vă ajute să iertați. Iertarea nu este întotdeauna uşoară. Dacă ne simţim atacați sau răniți, putem crede că singura modalitate de a calma durerea noastră este de a riposta, într-un fel sau altul, tot prin atac. E ca și cum am dori ca alţii să ştie cât de mult ne doare, iar iertarea în astfel de momente este foarte îndepărtată de mintea noastră. Să iertăm, ar putea părea că dăm în retragere în fața cuiva sau că trecem cu vederea, spunând:
„Ştiu că ai greşit, dar n-am să te pedepsesc de data aceasta.”

Adevărata iertare spirituală este însă mult mai mult decât a „trece cu vederea” greșelile altora. Adevărata iertare este de fapt un proces de vindecare profundă pentru ambele părţi. În Biblie, cuvântul grecesc care este tradus ca „a ierta” este „Alphesis” şi sensul lui literal, este a da fizic drumul la ceva, a elibera, le fel cum dăm drumul la o frânghie, sau la un băţ, sau la orice alt lucru pe care l-am ține încleștat în mână. A da drumul înseamnă a elibera înverșunarea noastră față de ceva sau cineva. Iertarea, nu este numai o eliberare fizică ci, mai degrabă, o eliberare mentală și emoțională. Eliberarăm încleștarea cu care mintea noastră se agață de evenimente din trecut sau de un incident. De fapt, renunțăm la judecățile și revendicările pe care le tot întreținem. Renunțăm la convingerile noastre despre cum ar fi trebuit să se comporte alţii, ori ce au făcut greşit. Atunci când cineva nu se comportă aşa cum ne-am fi aşteptat sau cum ne-ar fi plăcut, avem tendinţa să ne simțim ofensați. Şi, atunci, este uşor să credem că cealaltă persoană este de vină că noi suntem supărați, că ei sunt responsabili pentru sentimentele noastre de supărare.

Dar dacă cercetăm în profunzime, descoperim că, de multe ori supărarea noastră vine de la modul în care noi am interpretat comportamentul lor. De fapt, noi suntem cei care ne ofensăm pe noi înșine. Ne producem supărarea prin interpretarea noastră asupra modul în care ceilalți s-au comportat … povestea pe care ne-o tot spunem despre ce au făcut, cât de răi sunt şi cum ar fi putut să fie. Astfel, judecăţile noastre care ne întorc împotriva lor, sunt cele care creează sentimentele de supărare. Atunci când ne agățăm de o judecată, persoana pe care o rănim cel mai mult este, de fapt, propria noastră persoană, ceea ce este destul de ironic, pentru că noi credem că atunci când judecăm pe cineva îl facem să se simtă prost … dar, de fapt, noi suntem cei care ne simțim așa. Ne creăm suferinţe suplimentare nouă înșine.
Iertarea adevărată vine din eliberarea judecăților pe care le purtăm în noi. …. eliberându-ne de încleștarea cu care acestea ne stăpânesc mintea. Şi, ceea ce ne poate ajuta cu adevărat să facem aceasta, este de a ne pune în postura celeilalte persoane. Veți vedea că, dacă am putea înţelege cu adevărat motivele lor – de ce au făcut ceea ce au făcut, ce au gândit şi ce au simţit, temerile și suferințele lor, judecățile pe care le-ar fi putut avea, propriile lor condiționări din trecut – toate influenţele din viața lor care i-au condus în acel moment, atunci am putea să începem să înţelegem de ce au făcut ceea ce au făcut. Am putea începe să recunoaștem faptul că deşi nu s-au comportat așa cum ar fi trebuit, într-un fel, s-au comportat exact aşa cum a trebuit – exact așa cum a trebuit, având în vedere toate influenţele care i-au condus până în acel punct. Putem spune că, propria lor stare de spirit de confuzie i-a determinat să se comporte în acest fel. Dacă ar fi văzut lucrurile altfel, ei nu s-ar fi comportat în acel mod.

Dalai Lama a spus odată: „În ultima instanță, scopul fiecărei persoane este, pur şi simplu, de a-și găsi pacea sufletească.” Iar iertarea începe atunci când ne dăm seama că persoanele care ne-a rănit, au dorit exact ceea ce ne dorim și noi. În felul lor, au căutat să găsească mai multă pace, pentru a-și alina suferința. Dar, din cauza stării lor de confuzie, au făcut aceasta în moduri care au interferat cu încercările noastre de a ne găsi pacea sufletească şi, în felul acesta, ne-au provocat și mai multă suferinţă. Astfel, punându-ne în locul celeilalte persoane dobândim înţelegere, ceea ce aduce empatie şi compasiune.
Prin urmare, în acest exerciţiu aş dori să vă dăruiesc o rugăciune simplă pentru iertare, o rugăciune care provine din tradiţia budistă. Aşa că, relaxaţi-vă … observaţi cum vă simţiți … observați senzațiile din corpul vostru … observaţi că tensiunea … odată ce luați cunoştinţă de ea, va începe să se atenueze şi să se dizolve. Şi, pe măsură ce corpul începe să se relaxeze, de asemenea, și mintea voastră începe să se relaxeze odată cu el. Sunetele pe care le auziți în fundal, de asemenea, vă vor ajuta să intrați într-o stare mai profundă de pace şi odihnă.
Şi pe măsură ce mintea începe să se liniștească, ascultați aceste fraze … meditați asupra lor şi permitețile să pătrundă adânc în adâncul ființei voastre … lăsați-le să pătrundă în inima voastră:

Mai întâi, să îi iertăm pe alții pentru faptul că ne-au rănit.
Dacă anumite persoane, din cauza stării lor de confuzie, mi-au produs suferință în orice fel … cu bună
ştiinţă sau fără să își dea seama… Îi iert.
Dacă anumite persoane, din cauza stării lor de confuzie, mi-au produs suferință în orice fel … cu bună
ştiinţă sau fără să își dea seama… Îi iert.
Dacă anumite persoane, din cauza stării lor de confuzie, mi-au produs suferință în orice fel … cu bună
ştiinţă sau fără să își dea seama… Îi iert.
Iar acum, să ne cerem iertare pentru faptul că i-am rănit pe alţii.
Dacă, din cauza proprie mele stării de confuzie, am produs suferință cuiva, în orice fel … cu bună ştiinţă
sau fără să-mi dau seama… îmi cere iertare.
Dacă, din cauza proprie mele stării de confuzie, am produs suferință cuiva, în orice fel … cu bună ştiinţă
sau fără să-mi dau seama… îmi cere iertare.
Dacă, din cauza proprie mele stării de confuzie, am produs suferință cuiva, în orice fel … cu bună ştiinţă
sau fără să-mi dau seama… îmi cere iertare.
Şi acum, să ne oferim iertarea nouă înșine.
Pentru toate modurile în care propria mea confuzie m-a determinat să îmi provoc suferință, sau să fiu
nedrept cu mine, mă iert pe mine însumi.
Pentru toate modurile în care propria mea confuzie m-a determinat să îmi provoc suferință, sau să fiu
nedrept cu mine, mă iert pe mine însumi.
Pentru toate modurile în care propria mea confuzie m-a determinat să îmi provoc suferință, sau să fiu
nedrept cu mine, mă iert pe mine însumi.
În cele din urmă, dacă există cineva, inclusiv propria mea persoană, pe care încă nu sunt pregătit să o
iert, îmi acord iertare pentru aceasta.
Dacă există cineva, pe care încă nu sunt pregătit să o iert, îmi acord iertare pentru aceasta.
Dacă există cineva, pe care încă nu sunt pregătit să o iert, îmi acord iertare pentru aceasta.
Să încheiem acum cu o rugăciune foarte simplă:
Fie ca eu să exist în pace.
Fie ca cei pe care îi iubesc şi îi preţuiesc să existe în pace.
Fie ca cei care m-au rănit să existe în pace.
Fie ca toți oamenii să existe în pace.

Peter Russell

IERTAREA STRĂMOŞILOR ŞI ÎNSEMNĂRILE DESTINELOR NOASTRE

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s