…..
Tot ceea ce realizează oamenii şi ceea ce nu reuşesc să realizeze este rezultatul direct al propriilor lor gânduri. Într-un univers ordonat în mod just, unde pierderea echilibrului reprezintă distrugerea totală, responsabilitatea individuală trebuie să fie absolută. Puterea şi slăbiciunea unui om, puritatea şi impuritatea, sunt numai ale lui, şi nu pot fi modificate decât de el, niciodată de către altcineva. Condiţia sa îi aparţine, de asemenea, suferinţele şi bucuria evoluează din el însuşi. Modul în care gândeşte îl face să fie el însuşi.
Un om puternic nu îl poate ajuta pe unul slab, decât dacă acesta din urmă doreşte acest lucru. Omul slab trebuie să devină la rândul lui puternic. Trebuie prin eforturile sale să îşi dezvolte puterea pe care o admiră la alţii. Nimeni altcineva decât el însuşi îşi poate modifica condiţia. De obicei oamenii gândesc şi spun, „Există mulţi sclavi deoarece există şi tirani; să-i urâm pe tirani!” Acest raţionament este controversat de alţii care susţin că: „Există tirani deoarece există mulţi sclavi; să-i dispreţuim pe sclavi!”.
Adevărul este că tiranii şi sclavii cooperează în neştiinţă de cauză, şi în timp ce între ei există aparent un conflict, de fapt conflictul există în ei însuşi. Cunoaşterea recunoaşte acţiunea legii în slăbiciunea sclavilor şi puterea tiranilor. Dragostea perfectă, văzând suferinţa ambelor părţi, nu îl condamnă pe nici unul; compasiunea perfectă îi învăluie atât pe tiran cât şi pe sclav.
Cel care a învins slăbiciunea şi a reuşit să scape de egoism nu face parte nici din clasa tiranilor şi nici a sclavilor. El este liber. Un om se poate ridica, învinge şi îşi poate atinge ţelurile prin purificarea gândurilor. În caz contrar rămâne slab şi condiţia lui va fi mizerabilă. Înainte ca un om să poată realiza ceva, chiar lucruri lumeşti, trebuie să îşi cureţe gândurile. Să îndepărteze egoismul şi să facă sacrificii. Un om cu gânduri rele nu poate gândi clar şi nici metodic. Nu îşi poate găsi şi dezvolta resursele latente. Atâta vreme cât nu îşi controlează gândurile, nu îşi poate controla afacerile şi nu îşi poate asuma responsabilităţi.
Nu poate să acţioneze independent. El va fi limitat la gândurile pe care le are. Nu există progres sau realizare fără sacrificiu, şi succesul unui om este pe măsura sacrificiilor sale, atunci când îndepărtează gândurile confuze şi îşi stabileşte anumite planuri, fiind hotărât să le realizeze. Cu cât îşi purifică mai mult gândurile cu atât va fi mai mare succesul, şi cu atât mai binecuvântat va fi rezultatul său. Universul nu-i favorizează pe cei lacomi, vicioşi … chiar dacă uneori, la suprafaţă, aşa pare. El îi ajută pe cei oneşti, virtuoşi.
*******CĂRŢI SPIRITUALITATE*******
Marii înţelepţi ai timpurilor au declarat acest lucru pe diverse căi.
Realizările intelectuale sunt rezultatele gândurilor consacrate cercetării sau frumuseţii şi adevărului naturii. Aceste realizări pot fi uneori conectate la vanitate şi ambiţie, dar nu sunt rezultatul acestor caracteristici. Ele provin din eforturi îndelungi şi gânduri pure şi altruiste. Realizările spirituale reprezintă consumarea aspiraţiilor sacre.
Cei care trăiesc având concepţii nobile, şi au gânduri pure, cu siguranţă, tot atât de sigur ca şi faptul că soarele ajunge la apus şi luna este plină, va deveni înţelept şi va avea un caracter nobil, ridicându-se într-o poziţie pură. Realizările de orice fel sunt ca o coroană a efortului, diadema gândurilor. Cu ajutorul auto-controlului, hotărârii, purităţii, drumului drept şi o bună orientare a gândului, omul urcă pe o treaptă superioară.
Cu ajutorul indolenţei, impurităţii, corupţiei şi gândurilor confuze, omul coboară pe o treaptă inferioară. Un om poate să atingă succesul, să ajungă cât mai sus în regatul spiritual, şi să coboare din nou datorită slăbiciunii, permiţând aroganţei, egoismului şi gândurilor corupte să ia conducerea asupra lui. Victoria obţinută asupra gândurilor corecte trebuie păstrată cu mare atenţie. Mulţi pierd când au succesul asigurat, şi se întorc de unde au pornit.
Toate realizările, fie că se referă la afaceri, intelectuale, sau lumea spirituală, sunt rezultatul direct al gândurilor, sunt guvernate de aceleaşi legi, şi folosesc aceeaşi metodă. Singura diferenţă este obiectivul ce trebuie atins. Cel care are nevoi mărunte va face sacrificii mici, iar cel care vrea să realizeze multe va face sacrificii mari.
James Allen
