Ochiul sinelui

Atunci când motivaţiile obişnuite ale vieţii dispar, aceasta devine lipsită de efort. Ceea ce înainte fusese personalitatea devine acum numai o înclinaţie vagă, care pare a şti cum să mimeze comportamentul obişnuit dintr-o amintire a acestor modele, dar desfâşurarea sa provine dintr-o altă sursă. Ceea ce fusese înainte considerat a fi personal devenise în mod evident impersonal. Există un motiv pentru care adevăratul Sine nu se putea explica celorlalţi cu adevărat. Exprimat în cuvinte, ceea ce era real şi substanţial pentru acest Sine, suna abstract sau filosofic pentru oamenii obişnuiţi, ce funcţionau prin intermediul conceptelor şi modelelor de gândire secvenţială; ceea ce unei persoane obişnuite îi părea a ţine de domeniul misticului, era, pur şi simplu, o realitate concretă şi subiectivă pentru cel ce evoluase pe drumul conştientei…citeşte mai mult