PURITATEA
Category : spirituality
Ca să fim oameni sănătoși, în interior, trebuie să introducem puritatea: în gânduri, în sentimente, în dorinţe, în priviri, în cuvinte, în gesturi. Toate emanaţiile trebuie să fie schimbate, îmbunătăţite.
Cum să nu ne dăm seama că poluarea nu există numai în plan fizic? Există oameni care, fără să vă atingă, vă pot îmbolnăvi numai prin emanaţiile lor. Dacă ar exista laboratoare cu aparate atât de perfecţionate, s-ar putea verifica cum anumite emanaţii fluidice ale oamenilor sunt capabile să asfixieze mici animale.
Şi, s-ar putea face şi constatarea inversă: emanaţiile unei fiinţe spirituale sunt binefăcătoare pentru toate creaturile, chiar pentru pietre, pentru plante, pentru animale! Prezenţa ei dezinteresată, plină de iubire, va acţiona favorabil asupra celor ce-o înconjoară, pe când numai simpla prezenţă a unui criminal i-ar influenţa negativ.
Chiar şi spiritele care au părăsit pământul vin aproape de ea, pentru a se hrăni cu emanaţiile ei. Atmosfera pământului nu a devenit complet irespirabilă datorită unor astfel de fiinţe, care nu se gândesc decât cum să răspândească în jurul lor pacea şi lumina.
Cum să-i înveţi pe oameni să-şi stăpânească gândurile, dorinţele, pentru a nu mai polua atmosfera şi regiunile eterice?
Ei nu sunt suficient de vigilenţi, nici măcar pentru a evita poluarea planului fizic, dar, mai ales pe cea a planului psihic, pe care nici nu îl văd; ei continuă să emită gânduri urâte, sentimente urâte, care vor pătrunde în toate persoanele întâlnite.
Poate, conştiinţa acestor persoane nu este aşa de trează, ca să realizeze natura elementelor care pătrund în ele, care le otrăvesc şi le distrug dar, chiar dacă ele nu îşi dau seama, aceste elemente acţionează deja; cei care le-au trimis vor fi pedepsiţi. Da, pentru că totul se înregistrează: câte locuri au fost poluate, câte fiinţe au fost murdărite, toate aceste lucruri se notează…
Natura este un organism viu din care noi facem parte, fiecare fiinţă omenească fiind o celulă situată undeva, într-o parte a imensului organism cosmic ce o suportă, o hrăneşte, o întăreşte. Dacă se conduce ca o fiinţă răufăcătoare care otrăveşte atmosfera, ea devine un fel de tumoare în acest organism.
Şi, cum natura nu poate suporta un individ care fără încetare crează focare de infecţie, ea face curăţenie, iar individul este expulzat. Orice aţi crede, natura ştie să se apere! Trebuie deci să gândim, să trăim în armonie în acest corp universal în care suntem “găzduiţi şi hrăniţi“.
A trăi în armonie cu natura înseamnă să ne luăm precauţii pentru a produce mai puţină murdărie, mai puţine resturi şi să emitem gânduri pure, luminoase, binefăcătoare. Cum lucrurile nu rămân niciodată în acelaşi loc, ci se propagă, aceste unde purificatoare constituie o binecuvântare pentru omenire, dar unde se găsesc fiinţe luminoase care vor să îndeplinească bine această muncă?
Nu există multe; fiecare este ocupat cu propriile interese şi încearcă să reuşească cu orice preţ, cu lovituri de pumn, de unghii, de dinţi şi de picioare. Peste tot se întrebuinţează aceste arme pentru a deschide o cale. Dar cât de costisitoare este această atitudine pentru umanitate!…
OMRAAM AIVANHOV
